Saturday, July 21, 2012

I'm coming Home Baby !

Da ... am fost in tara ... a fost o vizita scurta de 10 zile, prea scurta din anumite puncte de vedere si mult prea lunga din altele. Am avut trei opriri, una in Montreal, una in Munchen iar finalul era la Timisoara. Norocul meu a fost ca era sa pierd ambele conexiuni, zic noroc, ca macar daca le pierdeam nu ajungeam sa fac atatea spume la gura. In aeroportul Pearson, Toronto, ma trezesc ca stau ca proasta la o coada, unde nu aveam nici o treaba, apoi dupa ce ma luminez stau la o alta coada pentru a primi informatia de care aveam nevoie, care sa ma trimita la o alta coada ... Ajung insa ok unde trebuia... Avionul a avut 10 minute intarziere din Toronto, odata ajuns avionul in Montreal am mai stat 10 minute ca sa putem iesii din el. Acolo sigura fiind ca am o ora de frecat p... am decis sa nu ma grabesc la poarta, totusi ceva imi spunea ca macar sa ajung la poarta care trebuia, apoi puteam belii ochii in dreapta si in stanga. Ajung la un panou cu pasagerii ce trebuiau sa mai ia o legatura, insa imi distrage atentia un domn care cere pasaportul si biletul la control. Cu un zambet cretin imi spune: Have a nice life! Okkkk ..... incerc sa-mi repar zambetul stramb schitat pe fata si merg drept inainte intr-o directie de care nu eram sigura ca m-ar duce undeva. Ma uit pe bilet, NU scrie nimic despre poarta unde trebuia sa fiu, .. de ceas am uitat complet si mergeam si mergeam incet ca doar aveam timp... si asta pana aud: CACAT CACAT IN LIMBA FRANCEZA ... FINAL CALL FOR MUCNHEN CACAT IN FRANCEZA, CACAT IN FRANCEZA si numarul cu poarta unde trebuia sa ajung cacat in franceza. Eu am invatat franceza ca sa ajung in Canada, insa desi am stiut franceza, acuma am uitat-o de tot. Eu de fapt am dedus din ce vorbea nenea acela ca facea un ultim anunt pentru zborul spre Munchen, zbor in care eu trebuia sa ma aflu, insa cand a ajuns la numar, eu nu mai stiam sa traduc. Am inceput sa alerg instinctiv in aceeasi directie, fara sa stiu daca merg unde trebuie sa ajung ... m-am oprit de doua ori pe partea mea sa vorbesc cu niste idioti ca sa ma ajute, insa nu stiau sa ma indrume unde sa ma duc. Am ajuns la capatul coridorului, unde era gate-ul 56 care ducea spre Munchen. Incep sa fac spume pentru ca nu scrie pe bilet unde in p... mea este gate-ul, iar in al doilea rand ca ratatii astia de quebecosi in Canada nu repeta in doua limbi anunturile pulii! Cum ar fi sa traiesc in Canada, sa vorbesc limba engleza si sa ma duc la masa in p... si sa ma opresc la Montreal, unde pe langa ca un ratat imi spune cu greu have a nice life, mai pierd si avionul ca nu stiu cum se spune la gate 56 in fucking franceza?!?!?!?? Va spun eu cum e, e ca pula! Dupa mine mai era unul si au inchis gate-ul si am plecat .... fuckkkkk, spume am facut pana in avion .. de ce ? Va spun imediat! Deodata ma cuprinde o fericire incredibila vazand ca unde ma asez eu este al doilea loc liber. Am facut rapid calculul, daca eu sunt penultima ce a intrat in acest avion si toata populatia era deja pe locurile lor, asta inseamna ca am incredibila, unicata sansa sa stau singura pe doua locuri?! Raspuns: DA !!!!! Deci am avut loc la geam, ca asa l-am cerut si am stat si singura ca nimeni nu era langa mine. Asa de fericita nu am mai fost de mult, aproape ca a meritat spumele la gura de mai devreme. Nu am simti cele 8h de zbor, deloc .. am mancat pui cu orez, am baut vin alb, m-am uitat la o drama, m-am uitat la documentare cu balene si maimute .. ce mai I HADE A GREAT FUCKING TIME. Ajung in Munchen, fericita ca am supravietuit celui de-al doilea avion, fara sa ma prabusesc si plina de sperante pentru ultimul avion ce trebuia sa ma duca la Timisoara .... eram convinsa ca am 5 h de futut aiurea prin aeroport, asa ca direct la baie ma duc, ma schimb in hainele de schimb :)) si pornesc sa belesc ochii prin duty-free shopp. Vad un portofel superb pentru al meu sot, aflu ca costa 100 Euro si ma decid la un magnet de frigider si un brandy Metaxa pentru nasi ... Ma hotarasc totusi sa vad si eu unde este poarta unde trebuie sa ajung si spre surprinderea mea aud din nou, final final call spre Timisoara .. nemtii vorbeau in doua limbi, germana si engleza .... ciudat, nu ? Fuck fuck .... si totusi fericita
ca nu trebuia sa mai stau 4 h prin aeroport. Am avut deosebitul noroc sa nimeresc langa un copil, ce era extrem de rasfatat si care urlaaaaa ca din gura de sarpe ca el nu are chef sa-si puna centura. Varsta individului era pe la 3 ani. La un momendat era sa pice din avion, nu de alta dar masa desteapta la lasat sa se plimbe pe culoar asa ca copilul destept sa dus direct spre iesirea din avion ... la fix la prins o stuardeza inainte sa-si dea gramada pe scari ... da foarte frumos ... am zis ca innebunim de la urletele ce le scotea. Ca sa fie fain de tot filmul erau si romani. Ea vorbea calm si frumos cu el, el nu o baga in seama si urla. Mama ii explica frumos ca toata lumea si doamna(eu) si domnul de langa mine, aveam centura pusa si ca si el trebuie sa stea linistit pe scaun cu centura pusa, degeaba, copilul era de alta parere. Dupa ce a urlat vreo 10 minute INTRUNA, a venit stuardeza si ia dat o centura speciala, astfel incat mama sa stea cu copilul in brate si sa ataseze centura de centura lui .. ceva complicat, insa necesar sa-l faca sa taca. In tara ajunsa, am stat vreo 5 minute la centrul de control de pasapoarte. Omul de acolo se uita la mine, se uita la pasaport de vreo 2 minute, pana cand ma hotarasc eu sa-l intreb daca exista vreo problema. Ofiterul sau ce era imi spune ca eu nu seman cu doamna din poza de pe pasaport ... okkkkkk, ii explic ca poza a fost facuta cu 4 luni inainte si ca desii nu par sunt chiar eu, picasso ... intr-un final se hotaraste sa ma lase sa trec si sa-mi astept bagajul .. foarte frumos din partea lui. In tara o caldura de zile mari, nu avem A/C in masina, asa ca am inundat bancheta din spate cu sudoare ..... :)) pana am ajuns acasa .... ceea ce a insemnat vreo 3h de drum ...
Romania e la fel, exact la fel, nimic nu sa schimbat, nici macar mentalitatea de looseri ce o avem. A doua zi am avut programare la coafor si bineinteles ca am ajuns sa ma cert cu coafeza, ce tinea cu Basescu si cu un imbecil ce lucra pentru Prescom si care a venit sa ceara bani pentru apa. Urat, urat de tot in tara ... am vazut caini, pisici pe strada, chiar si moarte, ca doar cine sa fie sa le ia de acolo ...
Totusi Romania e frumoasa, caci acolo se afla familia, prietenii din copilarie si mereu e bine cand te intorci acasa!
Din pacate cum noi imbatranim si parintii, bunicii imbatranesc... a fost groaznic sa-mi vad familia mai batrana .. groaznic! Fiecare luna conteaza la ei ... din pacate acest sacrificiu este facut de catre toti cei care isi parasesc tara...

P.S. FUCKING WHITE PEOPLE -- R.I.P. all victims from the Colorado killings.