Cuba Libre 2011

Si uite asa daca iti doresti mult de tot ...reusesti sa mergi si in luna de miere, fie ea si peste 4 ani de la casatorie. In Cuba a fost foarte frumos, cu atat mai frumos cand nu ai cu ce sa compari. Plaja Varadero a fost superba, nisipul fin, apa limpede ca si cristalul, zilnic am stat ca ratustele in apa, bucurandu-ne de ocean, de valuri, de soare, de viata ... Peisajul a meritat clar toate problemele ce au fost intampinate inca de la inceput. In momentul in care am aterizat si am intrat in aeroport totul imi amintea de vremea comunista, totul arata vechi, trist, deprimant, oamenii aratau ca si noi pe vremea lui Ceasca. Aceeasi atitudine, haine, saracie, tristete ... In timp ce ne asteptam bagajele si scanand camera vedeam cum eram priviti de catre localnici... era un amestec de invidie, mandrie, superioritate, ura. Eram probabil invidiati ca suntem "canadieni" si ne aflam in concediu, avem bani si cum ar venii ce ne pasa noi, mergem la ei in tara sa ne distram, apoi plecam in Canada, o tara minunata ... iar ei tot acolo, in saracie, in comunism ... Chiar daca sunt saraci, sunt mandri, mandri de tara lor, de Che Guevara, Fidel Castro, istorie, de tot ... Cuba este o tara foarte safe, sunt convinsa ca are legatura si cu faptul ca sunt comunisti, deci politia "vegheaza" asupra lor mereu. Cand am ajuns ni s-a spus ca in Cuba esti in siguranta, poti sa dormi in parc noaptea cu portofelul la tine, fie el si plin de bani, nimic nu ti se va intampla tie sau portofelului tau. Propaganda sau nu, adevarat sau fals, nu ne-am aventurat noaptea pe strazi, prin parcuri, sau prin baruri sa vedem pe pielea noastra cat de adevarat era sau nu ... In momentul in care am ajuns acolo oamenii aia se holbau efectiv la noi, unii se uitau urat, altii zambeau "afacereste", insa fiecare gandea ceva, se gandeau la viata lor, la a noastra, ...
Locatia a fost absolut superba, nu avem ce comenta. Multa lume se plange ca in Cuba mancarea este plictisitoare, ca nu are arome, ca este aceeasi zilic ... ei bine, cam au dreptate, insa mancarea desi plictisitoare a fost buna, hranitoare, nu am avut probleme la No.2 si nici cu stomacul. Paturile intr-adevar nu sunt foarte comode, au lada cu arcuri, iar daca nu esti obisnuit iti va lua cateva zile sa te obisnuiesti ... :)):)) Camerele aratau ca si cand tara ar fi comunista:)) Adica mobila extrem de veche, dar extrem de veche ... Insa TV avea o gramada de posturi, inclusiv post italian, nemtesc, chinez, chiar si HBO unde am re-vazut filme faine, deci per total cand faceam o pauza cu soarele, la TV era mereu ceva de vazut. Sotul a fost fericit ca a vazut, re-vazut multe meciuri de fotbal deci toata lumea happy:)Am ramas dezamagita ca personalul nu le prea avea cu engleza. Doua zile la rand nu mi s-au schimbat prosoapele, iar hartia igienica trecuse de jumate cu mult timp ... in incercarea mea de a vorbii cu una dintre fetele ce faceau curat mi s-a explicat in spaniola ca sa vb cu receptionista. Cand m-am dus sa vorbesc cu receptionista aceea mi-a spus ca fetele fac curat cand vor intre 9-5 pm. Eu vroiam sa fiu la plaja cand facea aia curat nu sa stau sa o pazesc sau sa trebuiasca sa plec cand vine ea la usa. La inceput am fost cam dezamagiti de service-ul lor. Cameristele faceau o gramada de bani, fiecare lasa vreun peso, sau mai mult zilnic pentru ele ce insemna mult... insa service-ul cam lasa de dorit ... Primele 2 zile nu am lasat nimic si am facut si plangere pentru ca nimeni nu mi-a schimbat prosoapele. Unde mai pui ca faceai zilnic cel putin 2 dusuri si prosoapele erau folosite ... Pana la urma in cea de-a treia zi lucrurile au mers normal, am inceput sa las ciubuc. In a 4 zi cred ni s-a stricat seiful din camera. Era o cutie unde puneai un cod sa o inchizi si apoi acelasi cod sa o deschizi. Era foarte importanta ca iti lasai banii, pasapoartele, mp3-playerele, ceas, ce aveai de valoare. Bineinteles ca s-a stricat exact in dimineata cand trebuia sa mergem la Habana, excursie platita cu cateva zile inainte. Nu sa putut repara, asa ca am fost nevoiti sa mergem in capitala cu toate actele, banii, dupa noi. Seara au reparat seiful in cele din urma.... insa nu trebuie sa va spun ca a trebuit sa ma comport ca un turist plin de fite, deoarece nu au considerat important sau urgent sa-l repare. In cele din urma, dupa nervi si discutii in care m-am comportat ca un turist fitos sa putut repara. Cei care stateau pe langa statiunea Varadero nu erau saraci deloc, casele aratau chiar bine si faceau bani, mai ales din ciubucuri, asa ca nu ei trebuiau plansi de mila, ci ceilalti care nu aveau de munca. In afara de aceste incidente intreg sejur a fost minunat. Habana sau Havana cum spun turistii a fost o excursie frumoasa, plina cu incarcatura istorica, iar ghida noastra era foarte tare. Vorbea intr-una, era mereu vesela, cu zambetul pe fata. Nu ne-au distrus nervii cu propaganda Che Guevara, iar toate informatiile ei despre istorie au fost generale, insa destule ca sa te tina interesat. Interesant este ca sistemul lor sanitar este gratis, orice au nevoie este oferit de stat, orice operatie este acoperita de stat, inclusiv dentistul. Scoala, facultatea este acoperita de stat, doar vointa sa ai sa te duci. In capitala peste tot unde mergeai erai in atentia localnicilor care veneau sa ceara bani, sa iti vanda alune pe bani, sa iti faca poze pe bani, sa iti faca portretul pe bani, sa iti cante pe bani, oriunde te uitai era cineva care canta, care vindea alune sau cersetori. Ca in orice capitala aceste lucruri sunt incluse in pret, insa pe langa mai vedem si arhitectura cladirilor in stil european, spaniol care era impresionanta. Am prins o zi foarte calduroasa, insa una peste alta a fost foarte frumos acolo. Am fost si in piata libertatii, unde pe un bloc era Che Guevara si bineinteles Fidel. Ma bucur ca am vizitat aceasta tara din mai multe motive. In primul rand a fost foarte frumos acolo, plaja minunata, apa, soare, peisaj de vis, dar si faptul ca am mers cand inca se afla sub regim comunist a fost o experienta interesanta. Cuba este insa o tara extrem de saraca, a fost mereu, cu atat mai mult cand acuma nu mai primesc atat de multe ajutoare de la Rusia. In Habana se vede cat sunt de saraci, extrem de multi cersetori, autobuze distruse, insa pline de oameni, conditiile sunt aceleasi ca pe vremea lui Ceasca, iar Cuba e in cel de-al 53 an de comunism ... deci va dati seama in ce stare se afla. Sunt oameni ce primesc mancare pe cartela, ca pe vremuri ...cine isi mai aduce aminte? Au o cartela pe familie, cu cate persoane sunt si uite asa primesc atatea kilograme de sare,zahar,ulei, grau ... foarte greu, foarte dureros, insa unii dintre noi isi amintesc acele vremuri. Foarte multi canadieni merg in Cuba, americanii nu au voie din cauza embargoului, multi rusi, extrem de multi rusi, chinezi si alte natii. Mi-a placut ca totul a fost frumos, decent, nu era nebunie deoarece am mers la mijlocul lui septembrie, iar lumea era linistita. Unii dintre bucatari erau foarte draguti si i-am premiat de fiecare data. Era o doamna ce facea o omleta extrem de buna, o alta ce facea paste foarte bune, un bucatar ce ne servea cu peste foarte bun... Chiar daca nu stia engleza foarte bine, am reusit sa aflam ca muncea 16ore pe zi doua zile la rand apoi 2 zile pauza. Avea 26 de ani, era casatorit si avea 4 copii. Sa stai in bucatarie sa gatesti toata ziua practic, sa pregatesti micu dejun, pranzul si cina era munca nu gluma ... Totodata am aflat ca locatarii au voie in weekend sa-si aduca familia in statiune, la plaja, sau sa manance la restaurant, in timpul saptamanii era interzis.
Ca sa simplific si sa termin acest articol inceput de foarte mult timp, insa neterminat, experienta cubaneza este impartita in doua etape. Concediul in Cuba a fost binemeritat, extrem de mult asteptat, a fost si luna de miere si concediu ... a fost superb ca peisaj, relaxare totala zilnica. Mi-am indeplinit un vis cand m-am balacit cu delfinii, insa nu vreau sa intru in detalii, deoarece desi eram fericita dupa ce am plecat am plans... Iubesc animalele extrem de mult si nu pot sa vad ca sunt inchise, prost ingrijite si folosite pentru bani, afaceri. Dupa ce mi-a spus sotul ca Jessica, delfinuta avea rana la coada si ca ii curgea sange am inceput sa plang ... unde mai pui ca dresorii de delfini si ingrijitorii aratau ca bisnitarii. Am mangaiat delfinul, l-am tinut ca pe copil, l-am pupat, m-am pozat cu el si m-am uitat in ochii ei si am simtit ca ea simte ca imi este extrem de draga ...Cea mai frumoasa experienta din viata mea si totusi una dintre cele mai dureroase ... Am plecat, am inceput sa plang, mi-am pus ochelarii sa nu ma vada lumea si odata ajunsa pe catamaran am baut un pahar cu votca... sa uit de durere ... ma durea sa ma uit in urma si simteam ca lasand-o acolo sunt doar un alt om ignorant care vine, se bucura, se pozeaza cu delfinul apoi pleaca si ii lasa acolo... erau asa de inchisi, de tristi ... of iara ma enervez ... Stiu ca nu pot sa fac nimic sa le schimb soarta si ma doare, dar daca ma gandesc mult ma doare si mai tare ... Apoi ne-am dus la snorkeling ... dupa ce m-am cacat toata pe mine ca nu stiu sa inot si am primit 2 benzi in jurul taliei ca sa nu ma scufund am intrat in ocean cu restul oamenilor ... dupa inca 5 minute de nu, mi frica si cacturi de acest gen, mi-am bagat capul in apa, am respirat prin acel tub si am vazut pestii ... din pacate era foarte inorat si ploua un pic (singura zi in care a plouat, vreo ora)si nu am vazut foarte multi ..iar nesimtiti aia ne-au si scos din apa extrem de repede gen maxim 15 minute, insa ne-a placut la nebunie si ghici ce o sa facem cand mai mergem in tarile calde??? Exact, SNORKLING !!!! hahahahahah
Toata experienta a fost minunata, am stat la soare, ne-am inegrit, ne-am balacit zilnic in ocean, am mancat bine, am baut Pinacolada, vin, bere, a fost minunat ... Toata chestia ne-a costat pe la $1800, hotelul 7 zile all-inclusiv, 2 excursii, un tablou extraordinar cumparat din Havana si trabucele, tigarile cumparate de acolo ... Per total a fost un win intreaga experienta. Iar cea de-a doua parte din experienta cubaneza a fost starea ce o aveam in drum spre Habana, orasul, istoria cubanezilor. Este minunat si simti ca ai vazut o bucata de istorie, ai trait-o, ai fost acolo in Cuba cand inca se afla sub regimul comunist, sub regimul lui Fidel Castro. Este ca si cand daca isi poate imagina cineva sa vrea sa viziteze Romania, iar Ceausescu ar fi inca in viata, iar tara se afla sub regimul comunist ... dar in zilele noastre, in anul 2011. Unde mai pui masinilie americane din anii '50 sau rusesti din anii '60 - '80? Pe strazile cubaneze se pot admira masini frumoase, vechi, dar in stare perfecta de functionare. Am vazut si un Audi, un SUV, chiar si o Toyota Camry, cei care au bani, au bani ... Insa in mare am vazut oameni saraci, tristi, prinsi parca intr-o poza din trecut, intr-un peisaj sinistru numit comunism. Oamenii din Havana ne priveau de parca eram din alta lume, incercand de fiecare data sa faca niste bani de pe urma noastra, a turistilor. Insa vii, te uiti, admiri, iar apoi pleci, iar ei raman tot acolo, in aceleasi conditii, prinsi cumva in trecut, intr-o lume diferita de a noastra, dar in acelasi an .. 2011, in acelasi secol ... Numai bine.