Tuesday, May 31, 2011

Romania Anului2010

Dupa 2 ani de Canada am facut planul sa mergem acasa pentru a ne revedea cu familia si prietenii. Ne-am hotarat de pe o zi pe alta sa mergem, deoarece am gandit noi ca planul pe un termen scurt e mai posibil sa se implineasca decat acela pe termen mai lung. Ca sa ma sincronizez cu restul familii si sa ma vad cu toti m-am dus in mijlocul lui noiembrie acasa. Din momentul in care ne-am hotarat sa plecam pana cand am plecat au trecut aproximativ 4 luni. Timp in care s-au facut economii, s-au cumparat cadouri, FOARTE MULTE CADOURI, asa pentru toata lumea, ca doar cum vii tu din Canada si nu aduci nimic la toata lumea. Inainte sa plecam am trimis un pachet in Romania, nu de alta, dar depaseam clar limita si nici macar nu ne-am pus noi nici un tricou in acele 2 bagaje permise de companiile de transport aerian. Cadourile au costat in jur de $800 si CAM 75% a fost facut pachet si trimis in Romanica. Acolo ce sa vezi ca ne-au pierdut pachetul. In loc sa ajunga in 5 saptamani maxim, a ajuns in 8 saptamani. Dupa telefoane fara numar, nervi la greu, am aflat ca pachetul era la Arad destul de aproape de Resita si ca el era pierdut asa, deoarece cei de acolo nu stiau ce e cu el, unde trebuie sa ajunga si mici detalii de acest gen. Celalalte pachete erau luate apoi altele veneau, numai al meu nu pleca nicaieri si nimeni nu intreba de el. La o saptamana dupa ce a ajuns pachetul am ajuns si noi. Exista o vorba des folosita pentru cei care pleaca de catre cei care raman si suna cam asa: " baaa, tu ai uitat de unde ai plecat, acuma ca esti .... ai uitat de noi, de tara, baaa ... " Hahahahaha mereu ma amuza cum reactionau cei plecati la aceste vorbe. Adevarul este ca te obisnuiesti cu anumite chestii, nici nu-ti dai seama cat de usor iti intra in reflex anumite lucruri. Eu de exemplu cand am ajuns in Timisoara si am avut primul contact de mai bine de 2 ani cu "cetatenii Romaniei" m-am enervat si m-am amuzat in acelasi timp ! Si ma gandeam, bine am ajuns in tara, tara tuturor posibilitatilor. Cand ne-a intrebat "ofiterul" de la aeroport de unde venim si dupa ce i-am raspuns Canada, ne-a intrebat serios ce avem in bagaje. Domnul cu mustata si burta ne cauta de tigari, respectiv bauturi alcoolice sau chiar animale vii , ca stii cum e, nu stii niciodata ce aduc nebunii astia de canadieni. Dupa primul contact cu "oamenii legii ai aeroportului" care doar isi faceau datoria cautandu-ne de animale ascunse prin bagaje sau tigari de cel putin 5 x mai scumpe din Canada decat in Romania , ne-am bucurat la vederea fratilor nostrii. Dupa ce am incarcat masina fratelui cu de toate, am pornit la drum. Timisoara - Resita 110 km. In Canada aceasta distanta o faceam in maxim 40 de minute, pe o autostrada cu restrictii de viteza. In Romania ne-a luat o ora sa iesim din Timisoara apoi 2h sa ajungem acasa. Acasa, familia se gandea la cei mai rau, plus ca toata familia s-a strans la un loc sa ne vada. Pe drum am oprit la o benzinarie, unde ma intampina un caine maidanez ce avea lacrimi in ochi si cerea/ cersea de mancare. Mi s-a facut mila, nu stiu daca era de la emotii pentru ca ne vedeam cu familia sau de la soc, dar am plans si mi s-a facut mila de acel caine care noaptea, in mijlocul lui noiembrie nu avea un adapost si cersea de mancare. Cand am ajuns acasa familia era la fel, foarte fericita sa ne vada in sfarsit, dar totusi schimbata. Casa mea era cu mici schimbari, camera mea era la fel, insa cu mici schimbari, dar per asamblu totul era diferit. Desii au trecut doar doi ani, bunicii pareau cu cel putin 10 ani mai batrani, parintii mei la fel, sufocati parca de griji, de probleme, cu mult mai multe fire albe decat i-am lasat. Starea buna a romanului era la fel, am ras, am vorbit , legatura a revenit, insa totul era schimbat. Eu eram diferita, iar parintii mei se purtau diferit cu mine. Cand mi-am vazut bunicii, imi venea sa plang parca de nervi, frustrare si neputinta, totodata ma gandeam ca nu sunt atat de batrani incat sa fie atat de imbatraniti. Asta e viata in Romania, te imbatraneste, mereu trebuie sa duci grijile banilor cu tine, a problemelor de toate felurile. Dupa cum v-am spus cand am intrat in casa mea, m-am simtit ca o straina, totul era la fel si totusi diferit ... dupa cateva zile m-am obisnuit cu casa, cu parintii mei alaturi. In Romania am petrecut mult timp cu familia, ca pentru ei m-am dus, desii nu toata familia a fost la fel de incantata sa ma vada. In afara de parinti, bunici, restul sau cam "lepadat" de mine si sincer nu ma asteptam. Verisoara mea nu si-a facut timp in 3saptamanis a treaca pe la mine sau sa-mi raspunda la telefon.... desii statea la doua minute walking distance de mine. Cand am trecut pe la ea era busy, iar eu mai trebuia sa ajung in alta parte, asa ca i-am dat cadoul, s-a bucurat, si apoi nu ma mai sunat. Cand am reusit sa o confrunt si am intrebat-o de ce nu si-a facut timp macar o ora in aceste 3 saptamani pentru a ne vedea, de cel putin 4 luni inainte anuntate , mi-a raspuns ca doar daca vin in tara asta nu inseamna ca ea trebuie sa-si puna viata "on hold" si sa isi faca timp sa se vada cu mine. Acest raspuns vine de la o verisoara de gradul al 2-lea, tatii nostrii erau verisori primari si se vedeau cel putin odata pe saptamana. Ma durut atata de tare atitudinea ei, nesimtirea ei, incat am sters-o din lista de messanger si nu am de gand sa mai vorbesc cu ea niciodata, cu ata mai putin sa o anunt cand mai vin acasa. Eram destul de apropiate, suntem familie si acesta este raspunsul ei cand am ridicat pretentii sa ma vad cu ea. Cadoul, respectiv o geanta, un ruj, un lac de unghii si un lant , l-a acceptat fara nici o problema. In acea perioada ne-am mai vazut de 2 ori insa nu eram singure sa vorbim, sa ne povestim. Odata m-a invitat la pomana tatalui ei, unde m-am dus mai mult "fortata" de ea si de familie pentru ca nu am vrut sa merg. Iar a 2oara inainte sa plec am invitat-o pe ea si pe alti verisori, si pe fini la o pizzerie sa mai vorbim asa de ramas bun. La pizzerie a ajuns cu o ora intarziere si a plecat prima, dupa jumate de ora. Motivul ? Era obosita ! Fratele lui taicamiu a binevoit sa ne vedem pentru 5 min pentru ca trebuia sa plece, ei locuind in alt oras, pentru ca verisoara mea sa isi faca temele pentru a doua zi la scoala. Desii era vorbit sa ne vedem intr-un weekend sa iesim pe undeva, ei nu au sunat si nici nu ne-am mai vazut. Pe verisorul meu nu l-au adus sa ne vedem. Cand am intrebat de ce lucrurile au stat asa, am primit acelasi raspuns, fiecare cu viata lui, e greu, e departe, si nah nici nu am anuntat decat cu 4 luni ca vin in tara si nici nu am stat decat 3 saptamani timp in care ne puteam vedea, timp in care ar fi putut sa stea macar o zi. Chiar si asa pe verisoara mea am vazut-o pentru ca el avea treaba la Timisoara asa ca ea s-a rugat de el sa o lase si pe ea la noi sa stea cu mine daca tot merge in directia asta. Deci asta asa, ca sa intelegeti cat de multe se schimba in 2 ani de zile. Desii am vrut sa ma vad cu toata lumea, sa dau cadouri la toata lumea, multi nici nu si-au facut timp sa ma vada. Un alt exemplu bun ar fi o alta matusa de a mea, care nu si-a facut timp sa ne vedem si cand am vrut sa o vad pe mama ei, ea fiind la pat si bolnava , nu m-a lasat, ca are nevoie de odihna si nu poate primii vizite. "Familia" am gasit-o altfel decat am lasat-o in urma cu doi ani de zile. Parintii ma vedeau schimbata, mai matura, mai calculata in anumite privinte. Bunicii ma vedeau la fel, ei fiind foarte fericiti ca m-am intors si ne-am vazut sanatosi. Orasul l-am gasit murdar, extrem de inghesuit cu masini, strazi inguste, inghesuiala printre oameni, o "nebunie" de mine stiuta, insa uitata. Cand m-am dus la magazin am stricat un milion, 100 de ron, fara sa cumpar mai nimic, umpland doar o plasa cu nimicuri. Totul mi s-a parut ciudat, diferit, de la strazi, la semafoare, la oameni.... magazine inchise,unele au dat faliment, altele s-au deschis cu alta marfa si tot asa. Orasul era pustiu, nu aveai unde sa mergi daca vroiai sa strici bani, sa cheltui pe ceva. Totul mi se parea scump, de proasta calitate. In plina criza, una dintre prietenele mele foarte bune mi-a povestit ca NU mai are viata sociala. Ca desii are un job bun, la stat evident, s-a lasat de tigari ca nu isi mai poate permite, iar de iesit in oras la o teresa sau la o cafea nici nu intra in discutie pentru ca decat sa dea 6 ron pe o cafea mai bine mai pune 6ron si isi cumpara jumate de kg de cafea si isi cheama prietena/ cunostinta la ea sa bea o cafea. Mi-a povestit ca nu a mai iesit de luni in oras la cafea, la pizza si ca numai fumeaza ca nu-si permite, iar haine tot mai mult de la second hand. Inainte mergea la sala, acuma numai merge pentru ca s-a scumpit abonamentul la sala. Locuieste singura intr-un apartament cu 2 camere si mi-a marturisit ca daca nu i-ar trimite maicasa bani pe timpul iernii pentru cheltuieli nu ar fi in stare sa le achite. Daca va intrebati ce lucreaza, este economist la spitalul Judetean din Resita de vreo 10 ani. Mi-a povestit ca nimic numai este la fel ca atunci cand am plecat eu, ca numai are lumea bani, ca numai griji, ca ce bine ca am plecat si ca se bucura pentru mine ca am avut curajul sa emigrez. Va spun sincer ca mi-a parut rau de ea, ca mi-ar fi placut sa o iau in Canada in acea clipa daca era asa de simplu ...
Fiecare are alta situatie, fiecare are propria lui parere de cum stau lucrurile, dar va spun sincer ca in tara mea nu ma mai intorc decat in vizita. De la gropi pe strazi, gropi de un metru adancime de pici si mori in ele, la pisicute murdare ce tremurau pe langa tevi, la cainii ce cautau in gunoie, la copii mici ce plangeau cerand o ciocolata si mamele ii trageau de mana de langa raftul cu dulciuri, ca nu isi permitea, iar mama nu are banii cu "ea" si ca altadata nu atunci vor cumpara cioco... Sincer am vazut oameni saraci pe strazi, oameni tristi ... Resita e un oras mic, un oras industrial, care in ultimii ani a supravietuit numai din confectiile pentru femei. Acuma mai bine de jumate de femei erau plecate la munk ba in Italia, ba in Germania, Austria, Spania unde puteau si ele.... de la ingrijit de batrani, la cules de capsuni si alte alea.... Chiar si o fosta colega de facultate si totodata o foarte buna prietena a mea mergea in Austria sa ingrijeasca un batran. Ea avea bani inainte, insa acuma merge in Austria 2 luni la munca, ca apoi sa vina acasa si sa traiasca 2luni. Nu gaseste nimic de munca, decat pe salarii de mizerie ce nu poate sa isi plateasca o chirie si sa si traiasca singura din acel salariu. Asa ca nu are incotro si merge 2luni in Austria ca apoi sa traiasca 2luni in Romania... si abia abia supravietuieste acasa cu banii din Austria. Si ea fuma odata, insa a devenit un lux pentru ea... La fel ca pe cealalta prietena a mea am gasit-o cumva deprimata, plina de griji, de problema banilor, de viata , schimbata... matura prematur .... Si Canada e grea, pentru unii mai grea pentru altii mai usoara, insa ce am vazut in Romania a fost un cosmar. Oameni ce efectiv nu isi permit sa cumpere de mancare, cumpara cu bucata, gen o rosie sau 100 gr de salam ... sincer am uitat cum se duc banii ... Nu vreau sa spun cat am cheltuit in acele 3 saptamani, dar va spun sincer ca 50% din bani s-au dus pe mancare in casa, doar atata.
Dupa parerea mea asa v-a fi de acuma inainte, tinerii vor pleca din tara, iar cei de varsta a 2a sau batranii, pensionarii, vor ajunge sa moara de foame sau daca nu de foame vor murii de probleme, de grija zilelor...
In 2 ani cat timp am fost plecata, nu am vazut nici o imbunatatire in acel oras sau in acea tara, mai mult, totul mi s-a parut schimbat in rau ....
Acuma fiecare vede diferit lucrurile ....
Sa auzim numa de bine ....

Saturday, May 28, 2011

WE are THE CHAMPIONS !!!!

Pentru cunoscatori se stie !!! Azi a fost o zi speciala, a fost finala Champions League dintre Barcelona si Manchester United. Desi sunt femeie, urmaresc si imi place fotbalul, insa atunci cand joaca Barcelona ma transform intr-un fan inrait. Chiar daca nu ai nici o treaba cu fotbalul, atunci cand joaca Barcelona este o cu totul alta experienta. NU am vazut o echipa mai buna unde jocul este legat asa de bine, unde jucatorii se gasesc atata de bine pe teren. Acest meci a dat clasa si totodata a aratat adevarata valoare a Barcelonei. Anglia, mai exact Manchester United, a fost incapabila sa joace, a fost ingenunchiata si umilita in fata lumii intregi. Barcelona a avut posesie 65% si au sutat la poarta de cel putin 15 ori daca le si intra tot cam atata ar fi fost scorul 15-1. Machester United a avut o singura ocazie si Rooney a marcat. Acest meci este o capodopera, este arta, iar protagonistii sunt cei de la Barcelona, campionii lumii !
Dupa cum declara si englezii, "SIMPLY THE BEST !" IN ACEASTA SEARA, IN ACEST AN, BARCELONA A FOST DECLARATA OFICIAL CEA MAI BUNA ECHIPA, CAMPIONII DIN 2011.
A fost o placere sa ma uit la meci si sincer nu am vazut un meci mai bun sau mai clar din punct de vedere a celei mai bune echipe.
BARCELONA IS SIMPLY THE BEST !

Canada: Dream or Nightmare ?

Hello, Hello, Welcome To Canada !!! Asa am fost intampinati pe Pearson Airport, Toronto. Trebuie sa recunosc ca in acel moment mi s-a facut pielea de gaina, de emotii si entuziasm, ca in sfarsit mi-am vazut visul din ultimul an plin de pregatiri cu ochii!
In ultimele articole am scris parti bune si parti mai putin bune ce ofera aceasta tara Canada. Aceste articole au fost scrise din experienta proprie sau din experienta altora, DAR de pe teritoriu Canadian. Ce vreau eu sa spun cu asta ? Am avut discutii cu romani aici, care nu sunt foarte multumiti de Canada si care afirmau ca, Canada era vazuta mai ROZ din Romania, mai exact de pe forumurile de emigrare pentru Canada decat din Canada. Totodata se pare ca in toate forum-urile pentru emigrare sunt prezentate doar partile bune a acestei tari si sunt omise intentionat cele rele. Imi amintesc cand eu si sotul meu le citeam si trebuie sa recunosc ca iti dau impresia si chiar te imbata cu apa rece referitor la Canada. Promoveaza Canada cu brio ! In ideea ca este o tara frumoasa si atata timp cat esti descurcaret si priceput in toate nu ai cum sa nu-ti gasesti de munca sau sa reusesti in aceasta minunata tara. Totusi in ciuda promovarii consider ca fiecare ar trebui sa studieze mai bine fenomenul Canada si sa intrebe mai multe surse. De exemplu daca cunosti oameni ce deja traiesc aici INTREABA-I pe ei pentru ca experienta lor reala este diferita decat experienta citita / virtuala a unor persoane virtuale, necunoscute de tine. Totodata e bine sa iti iei informatiile din mai multe surse , inclusiv cele oficiale si sa citetsi cat poti de mult despre o tara inainte sa emigrezi. Emigrarea este un risc, iar viata este un joc de noroc. Sunt convinsa ca sunt unele persoane care ma vor contrazice aici , INSA eu sunt convinsa de aceasta realitate atata timp cat esti o persoana normala ce nu dispune de averi colosale si te bazezi doar pe tine. Multi romani din Canada spun ca daca ar fi stiut adevarul despre Canada, adevarata fata a Canadei atunci ei nu ar mai fi emigrat. Eu nu spun ca nu este posibil, DAR totodata stiu ca sunt multi romani ce au venit in aceasta tara stiind foarte bine la ce sa se astepte in momentul emigrarii si mai mult stiau ce vroiau de la tara asta. Sunt multi romani care au cautat in primul rand o tara civilizata, cu drept de residenta permanenta, cu drepturi egale ca ceilalti cetateni si nu in ultimul rand faptul ca dupa 3 ani poti aplica pentru cetatenia canadiana este un mare plus din punctul multora de vedere. Eu am lucrat in Europa, am calatorit in cateva tari si stiu ca Europa este satula de romani/ tigani si ca romanii nu sunt foarte bine vazuti in Europa. Daca vorbesti cu " canadienii" de aici vei vedea ca fiecare "vine" de undeva si ca toti sunt emigranti mai mult sau mai putini. Exista si aici rasism dar nu este permis, cu atat mai mult agresiunea.
Daca vrei sa emigrezi legal intr-o tara "civilizata" si sa primesti cetatenia foarte repede atunci Canada este solutia ta. Daca vrei sa faci cariera, Canada poate fi solutia ta , dar si USA. Daca vrei sa te imbogatesti, USA este una dintre solutiile tale. Una peste alta Canada este o tara buna de emigrat, insa vei vedea ca este foarte greu sa inaintezi fara scoala, ca prin urmare fara ani de sacrificiu. Ca in orice proces de emigrare este foarte important emigrantul. Emigrantul depine de multi factori ca si varsta lui de exemplu sau daca are sau nu are copii, ce fel de pregatire din punct de vedere a meseriei are, etc. Daca te aflii in floarea varstei, nu ai copii si esti dispus si iti doresti o carierea atunci Canada este plina de posibilitati. Daca emigrezi ca si familie in Canada, cu copii, nevasta si esti genul "bun la toate" vei avea socul vietii tale in aceasta tara. Vei vedea ca cu pregatirea din tara NU vei prinde decat un job de supravietuire apoi desi vrei sa mergi la scoala pentru un job mai bun vei vedea ca ai nevoie de bani pentru a platii cheltuielile , ca prin urmare nu vei merge la scoala si vei muncii mult ca sa ai un acoperis si mancare pe masa. Toronto e foarte scump, gen o persoana abia daca isi permite sa plateasca singura o garsoniera, sa pape si sa isi plateasca cheltuielile gen : cell phone, internet, cable, transportation, etc. Aici daca nu ai un salariu bun esti nevoit sa imparti locuinta si totodata sa imparti cheltuielile cu o alta persoana. Masina este o necesitate aici din cauza distantelor mari, insa daca trebuie sa platesti rata la ea + insurance/luna + gas te poate ajunge pana la $1,000/ luna. Multi poate cred ca este o gluma, insa nu este, eu am platit $1,000/ luna timp de 6luni. Insurance este obligatoriu aici, iar mafia celor de la asigurari si nesimtirea lor este de neimaginat. Poti sa conduci tu 30 de ani in alta tara aici o iei de la zero si NU iti este recunoscuta experienta, asta ca sa traga bani la asigurare esti un "new driver". Eu am avut in Romania carnet 4 ani de zile aici NU mi-a fost recunoscut nimic si cand m-am dus sa imi fac asigurare s-au oferit sa "ma accepte" in schimbul a $500/ luna. Nu am acceptat, dar am gasit mai ieftin pentru un timp apoi fara sa am vreun ticket sau accident mi-a ridicat insurance la 150 $ in plus fata de ce plateam deja. Explicatia lor ? A crescut rata la insurance. Ok... dar ce legatura are asta cu mine? Eu conduc deja de un an am deja experienta si tu in loc sa mi-o scazi mi-o urci si nu oricum cu $150 in plus pe luna ?! Despre frustrarile mele si nu numai despre companiile astea de insurance pot vorbii la nesfarsit. Ce trebuie sa stie un nou venit este ca ai nevoie de masina, este o necesitate, NU un lux, insa sa iti poti permite o masina este un lux. Cand spun lux vorbesc despre faptul ca se duc lunar bani grei pe masina si daca nu sunt doua joburi in casa NU iti permiti masina, cel putin nu la inceput.
Ca sa revin la ce am inceput mai sus, romanul ce emigreaza in Canada trebuie sa isi faca tema de acasa si sa nu se bazeze orbeste pe ce citeste sau ce aude. Orice emigrare este dificila si grea la inceput, pana trece perioada de adaptare la tot ce e nou si necunoscut, apoi incet incet incepi sa te gandesti ce poti face, sa produci mai mult sa inaintezi. Multi romani se baga in constructii si la pus de ceramica, respectiv faiantari. In aceste meserii nu ai nevoie de scoala, iar banul e bun. Daca iti faci firma ta de pus ceramica vei observa ca banul este si mai bun. Orice ai face trebuie sa intelegi ca in Canada se munceste, stresul este mai mare poate pentru unii, pentru altii la fel, dar in timp poti observa roadele muncii tale. Totodata daca sunt doua persoane si muncesc amandoua si nu au copii, ei pot face economii si pot strange un ban linistit pentru down payment la casa sau la ce viseaza ei. Asta bineinteles daca esti tipul care strange banu, daca mananci in fiecare zi in oras si iti place bautura, mai ai si o slabiciune pentru lucrurile de calitate si Brand-uri NU poti economisii nici un ban. E bine sa enjoy life, dar e bine sa mai faci si sacrificii din cand in cand , altfel timpul trece, anii zboara, iar tot ce ai strans este intr-un mic sifonier dintr-un rental apartment, ceea ce nimeni nu vrea sa ajunga sa detina.
Se poate trai modest in Canada, se poate trai regeste in Canada, dar se poate si abia abia supravietuii in Canada, depinde de om cat e de destept, de priceput, de norocos, depinde de om si de norocul lui in viata...
Totodata cred ca emigrantii se impart in multe si diferite categorii si ca fiecare trebuie sa stie exact ce fel de asteptari realiste are de la Canada si atunci cand ajunge aici sa compare ce stia sau ce credea ca stie despre Canada cu realitatea. Daca aceste doua sunt apropriate si ii place Canada atunci va fi fericit, implinit si bucuros ca a emigrat, ca a sacrificat atata pentru el si familia lui.
Eu personal am venit in Canada pentru viitorii mei copii, pentru a le oferii lor un viitor mai bun, o viata cu mai multe posibilitati. Imi era clar din prima ca eu o sa trebuiasca sa ma sacrific pentru ca lor sa le mearga bine, pentru ca ei sa se nasca intr-o tara civilizata, sa vorbeasca engleza fara accent si sa aibe acces la viata de aici. Eu insa va trebui sa muncesc mult, sa accept sa lucrez ore suplimentare, sa lucrez de sarbatori, ceea ce am si lucrat de 3 ani incoace, intr-un cuvant sa ma sacrific pentru a le da sansa copiilor mei la un viitor mai bun. Totodata imi ajut cum pot si familia din Romania, ceea ce din Romania nu mi-as fi permis sa-i ajut financiar, mai mult poate eu eram aceea care avea nevoie de ajutor financiar de la ei.
Una peste alta, mie imi place Canada, NU regret INCA ca am emigrat si anul asta implinim 3 ani de Canada si o sa si aplicam pentru cetatenie. La capitolul realzari pot spune ca am realizat destule in acesti 2ani jumate de Canada. Am fost in Romania, ne-am aranjat apartamentul incat sa ne simtim ca acasa in el, avem doua pisicute minunate ce le iubim si le adoram, conduc masina ce mi-am dorit-o si pe care in Romania nu mi-as fi putut-o permite si .... pot spune sincer ca traiesc modest in Canada. Pot sa pun bani la ciorap, pot sa si economisesc pentru un concediu si in viitorul apropiat unul dintre noi va incepe scoala in Canada. Nu pot decat sa sper ca dupa scoala, posibilitatile si income-ul nostru va creste, apoi o sa incepem sa ne intemeiem familia mult dorita.
Sper ca experienta mea canadiana si sfaturile mele sa ajute romanii ce sunt acasa si vor sa emigreze in Canada si totodata sa deschida ochii unora care cred in basme, si si-au creat iluzii despre viata de aici. Este greu insa NU imposibil ! Cei care vor sa reuseasca in Canada vor reusii, insa nu trebuie sa renunte daca este greu la inceput pentru ca este normal sa fie greu la inceput... de aceea se numeste inceput. Inceputul mereu este greu, dificil, dar timpul rezolva multe...
Sper ca nu v-am plictisit prea mult si chiar sper sa va fie de folos informatiile de pe blogul meu. Va las cu bine !

Thursday, May 26, 2011

Visul Canadian ( Part 5 )

Bine v-am regasit ! Ultima parte de discutat ar fi sistemul de sanatate din Canada, despre care sincer nu am prea multe de spus, deoarece experienta mea e destul de limitata, insa am cateva chestii de discutat, de scos in evidenta pentru cititori.
Din nou simt ca trebuie sa ma revolt pentru faptul ca scoala nu iti este recunoscuta in Canada. Aici nu fac exceptii nici medicii de oriunde din lume ar veni , in Canada trebuie sa o ia de la inceput. Sincer mi se pare groaznic si jignitor din partea autoritatilor canadiene ce nu recunosc scoala si mai ales experienta medicilor. Inteleg ca atunci cand te aflii intr-o tara straina ai de invatat multe, chiar si in domeniul tau, dar asta nu le da dreptul canadienilor sa calce in picioare un om ce a terminat facultatea de medicina si are ani multi lucrati in domeniu. Dupa cum am spus, da sunt de acord sa fie supusi unor examene, teste sau sa fac un curs unde isi pot demonstra daca sunt buni si au habar sau si-au luat diploma pe bani. Canadienii insa nu, ei te trimit la scoala din nou. Prima bariera este limba si peste care multi nu pot trece. In Canada de cate ori a trebuit sa merg la medic m-am enervat si o sa dezvolt un pic.
O singura data am ajuns la Emergency, deoarece am stat prea mult la soare si am primit arsuri si totodata umflaturi in zona stomacului si la picioare la glezne. Ne-am speriat asa ca la ora 1 noaptea am ajuns la spitalul din North York. Acolo dupa ce am completat o hartie cu starea si durerile ce le aveam, am asteptat vreo 2 ore in lobby. Apoi am intrat in sala de asteptare dar eram in spital cei drept. Acolo am mai asteptat 3h si m-au apucat toti nervii, deorece nimeni nu ne baga in seama si oamenii ce erau cu noi au fost vazuti toti si cei care au venit dupa noi au fost consultati, ...noi insa nu. Dupa ce m-am tot enervat si le intrebam pe ametitele alea de ce oamenii ce au venit dupa noi sunt vazuti de doctor inaintea noastra am ajuns si noi "la rand" si ne-a vazut doctorul. Care ce credeti ca a spus? O sa supravietuiti, e o inflamatie normala atunci cand te expui la soare si ca v-a trece ... asta dupa 5h de asteptat. De ce am stat atata ? Pentru ca doctorul avea fisa noastra si a vazut ca nu era nici o emergency asa ca ne-a lasat la urma ... De ce sa imi spuna in primele 5 secunde? Oricum atata am stat face to face cu el 5 secunde si am asteptat pentru asta 5 h nu am dormit toata noaptea, am stat pe un scaun si ne uitam la o ochioasa ce isi vomita matele, la alta ce urla si la restul ce erau rupti de oboseala pe scaun si asteptau ... doctorul ! Ce sa mai spun ca a doua zi nu ne-am dus la munca. Cum sa te duci cand am plecatd e acolo la 6 dimi si de la 7 trebuie sa incepem ? pai sincer NU poti si NU mergi . Aceasta experienta m-a scos din minti si totodata m-a si dezamagit .... partea proasta este ca NU ai ce sa le faci. O alta chestie este ca desii ai Health Card si consultatile sunt free ai nevoie de medic de familie ca sa primesti trimitere unde ai nevoie. Ceea ce e ok, mi se pare normal. Doctorul nostru de familie este roman si cum obiceiurile rele mor greu, el nu respecta programarile ce le face, ci accepta pe fiecare care vine in cabinet in ziua respectiva, fie ca are programare fie ca NU are! Asa ca de fiecare data cand am fost acolo ma apucau nervii si frustrarile insa cum sa injuri in romaneste cu secretara romanca si doctor roman ? Pai va spun eu, nu poti ! In Canada lumea nu are timp de pierdut, deobicei iti programezi totul, chiar si o vizita la matusa trebuie programata in calendar, ziua, ora , deorece timpul e pretios si nimeni nu are nervi sa stea sa te astepte sau sa le incurci tu planurile. Si uite asa ajungeam la doctor la fara 5 min inainte de ora programata si intram dupa 2h sau mai ... Si asta pentru ca ultimul venit era ultimul servit si de fiecare data salonul de asteptare era plin ochi asa ca aveai mereu cel putin 6 persoane inaintea ta. Si uite asa te apuca nervii !!!! La intrebarea mea de ce nu intru era mereu acelasi raspuns. Domnul doctor este in urma cu programarile, va rugam sa aveti rabdare. Si odata nu am mai putut si am zis ce am observat si anume ca NU se poate ca de fiecare data cand ajung acolo sa fie in urma cu programarile decat daca NU le respecta. Dupa nervi, spume si amenintari ca imi schimb doctorul ... ceea ce as fi si facut daca nu costa vreo 50$ de persoana sa-ti "mute" dosarul, m-am trezit la realitate si de fiecare data cand fac o programare ma duc la prima oara. Chiar si asa mai sunt vreo 2-3 persoane in fata mea, insa 30 de min, 45 de minute e chiar bine fata de 2-3h ce le asteptam inainte. Ce sa va mai spun ca domnul doctor tot dupa obiceiurile romanesti lucreaza si aici ma refer la faptul ca ne-am facut analizele si nici nu ne-a sunat sa ne spuna daca sunt in ordine. Tin sa precizez ca el a spus ca daca sunt ceva probleme ne v-a suna, probleme au fost insa el nu ne-a sunat. Al doilea an am mers din nou sa ne facem analizele. De data asta m-am decis sa sun eu la doctor, ceea ce am facut, iar secretara mi-a spus raspicat ca la romania ca sunt bune analizele. Apoi eu ca nesimtita am mai intrebat odata daca imi poate da detalii, daca poate dezvolta un pic. Raspunsul ei a fost genial: sunteti bine amandoi, si tu si sotul tau, toate analizele au ieist bine . ATATA ! Am decis sa numai insist ca poate se supara doamna. Totodata am observat ca tot ce e gratis e lista de asteptare FOARTE mare evident... gen, da facem programare, ahh vino peste 6 luni . What ? Da , cam asa sta situatia. O alta chestie extrem de deranjanta este ca NU exista clinici private. Deci nici daca vrei sa platesti ca sa te vada un doctor NU poti pentru ca nu au voie sa deschida clinici. Inca o chestie extrem de stupida este ca in Canada NU exista concediu medical. In caz de boala de la munca primesti maxim 5 zile si evident depinde de angajator daca iti da sau nu. Daca ai probleme de sanatate iti iei liber din concediu tau pe acel an si primesti vacation pay sau iti iei fara plata, ceea ce nu etse bine ca nu iti permiti sa stai acasa si bolnav si fara bani. Situatia ideala este sa NU te imbolnavesti ever, dar daca te imbolnavesti ? Ce faci atunci?
Nu stiu cati dintre voi insa vad imaginea intreaga a situatiei in care se afla omenirea la nivel global?
Sistemul sanitar se duce in cap nu numai in Canada ci peste tot in lume. Americanii NU au deloc Health Card ci doar daca lucreaza pentru o companie mai mare ce le da benefits insa tot nu e acelasi lucru ca si Health Card-ul de la stat. Peste tot sanatatea a devenit un lux, peste tot platesti foarte mult pentru a fi sanatos, pentru a ramane sanatos. Daca studiezi un pic si casti ochii mari vei observa ca fiecare tara are problem la nivel sanitar din diferite puncte de vedere. Ori sunt scumpe medicamentele si poporul nu si-l permite, tara fiind saraca, ori iti permiti dar trebuie sa astepti deoarece e waiting list la fiecare cabinet, fiecare laborator.
Este foarte dureros insa totodata cat se poate de real.
Ajung la concluzia ca doar cei puternici sunt meniti sa supravietuiasca. Daca nu te omoara mancarea, te omoara boala sau depresia sau " accidentele" vietii care " asa a fost sa fie" si din pacate nu poti da timpul inapoi si nici nu poti scapa....
Nicaieri NU este perfect, NU exista tara perfecta unde sa ai de toate, pentru ca in primul rand nu este in interesul nici unui guvern sa aibe o tara fara probleme, o tara perfecta. Daca acea tara ar exista toti ar vrea sa locuiasca acolo, ceea ce NU se poate... Lumea, planeta, e creata in asa fel incat mereu sa exista PROBLEME. Ca sunt boli, epidemii, foamete, razboaie sau pur si simplu rautate, lacomie umana ele mereu vor exista pentru ca asta este REALITATEA in care traim , in care existam. Greii ce conduc lumea NU au interes sa mearga totul bine pentru ca din fericire si bucurii NU faci BANI.
Deci .... stay healthy, stay strong si faceti lucruri si pentru corp, suflet pentru ca doar atata avem si putem controla, ... doar pe noi insine ne putem tine sanatosi, in forma buna fizica si psihica.
Pana data viitoare !

Wednesday, May 25, 2011

Visul Canadian ( Part 4 )

Bine v-am regasit! Astazi o sa scriu un pic si despre studii/scoala in Canada si totodata despre dezamagirea si nervii ce vin cand incerci sa aplici. Ca si un "must have" ca sa poti aplica pentru emigrarea in Canada sunt studiile superioare. Daca ai terminat o facultate ai sanse reale sa fii acceptat in Canada. La inceput cand nu eram convinsi cat exact este punctajul pentru facultate si mai ales ce profil cauta ei mai mult, sau care e punctat mai mult, ne faceam griji. Cand am ajuns aici mi-am dat seama ca pe ei NU ii intereseaza deloc ce fel de facultate ai terminat, cati ani ai studiat sau "daca este cautata meseria" aici sau nu este. In Canada diplomele din Romania nu au deloc valoare ! Mai mult am aflat ca nici macar din state NU sunt recunoscute toate. Ce sa intelegem din asta ? Vrem oameni capabili, cu studii, oameni seriosi si muncitori INSA odata ajunsi aici vor realiza ei ca noi de fapt i-am pacalit si NU le vom recunoste nici o scoala. In felul acesta cei care vor sa faca mai multi bani si sa scape de joburile de cacat vor trebui sa mearga la scolile noastre, sa plateasca banul si uite asa vor spera si ei la o viata mai buna ... poate in vreo 5 - 7 ani depinde de ce iti alegi sa faci si cat rezisti la scoala dpdv financiar si al oboselii. Primul contact ca si emigrant cu sistemul invatamantului il ai cand ajungi si vrei sa vezi cum iti poti egala sau cum ti se recunosc studiile din Romania. Atunci aflii ca tara asta NU iti recunosc studiile, iar diplomele ce le ai nu au valoare decat ca te ajuta sa ajungi in aceasta tara atata! Emigrantii nu se duc la scoala in primii 2 ani, cel putin asa am observat eu. In primii 2-3 ani te obisnuiesti cu limba, cu orasul, iei carnetul de conducere care sunt de fapt 3 examene si in general te orientezi, studiezi piata ce se cere, din ce sa castiga si mai ales ce nu se exporta in tari ca India, Pakistan unde mana de lucru e ieftina ceea ce te pune pe tine in pericol sa-ti pierzi jobul.
Primul job ce il primesti in Canada este foarte important. Jobul iti aduce bani, iti plateste chiria sau mancarea, plus ca iti da incredere in tine, vorbesti si exersezi engleza si te expune la multi factori ce pana la gata sunt doar in folosul tau. Ca in orice alta tara, ca si femeie optiunile tale sunt limitate, iar ca barbat ai mult mai multe optiuni de job. Totusi daca esti extrem de bine pregatita intr-un domeniu cautat de ei atunci ai sansa sa gasesti din prima un job bun, bine platit ce iti da o siguranta. Daca nu excelezi intr-un domeniu si esti genul de roman bun la toate afla ca in Canada nu vei face mare lucru. Canada are nevoie sa fii sau sa devii certificat ca sa primesti de munca, in special in domeniu customer care. Uite asa incet incet esti fortat sa mergi la scoala. Sa te inscrii la scoala, sa fii admis la o scoala nu este atat de simplu si ai nevoie de bani, rabdare si mult tutun sa treci peste.
In Toronto sunt cateva colegii, gen: Seneca, G. Brown, Humber, Centennial astea sunt cele mai cunoscute unde poti aplica. Acuma sa nu va inchipuiti ca mergi acolo frumos si aplici ... nu , nu e nimic frumos si simplu aici. In primul rand trebuie sa ai toate actele, gen diploma de bac, foaia matricola, diploma de la facultate, foaia matricola traduse si apoi aplici pe un site: http://www.ontariocolleges.ca/portal/page/portal/ONTCOL/FindProgram unde evident platesti o taxa. Acum un an asa se facea. Mergeai frumos la ont colleges aplicai pentru un program la un colegiu. Apoi le trimiteai toate actele tale prin posta. Apoi de acolo ei trimiteau dupa ce verificau toate actele la colegiu ales de tine. Asta a fost acum un an. In zilele noastre daca vrei sa aplici trebuie sa aplici la ont colleges (taxa in jur de $150) apoi trebuie sa trimiti actele tale la O alta INSTITUTIE ICAS pt a le verifica si apoi le trimit ei la colegiu ales de tine. Deci ce s-a schimbat aici? Inainte dadeai bani doar la ont colleges, acuma dai la ont colleges 150$ apoi dai la ICAS 150$ . Deci de ce mai dai la ont colleges daca nu iti mai verifica aia nimica? Pentru ca e Canada ! Apoi ca si cand taxa extra de 150$ nu te-a distrus inca mai platesti si un notar care pune o stampila si o semnatura pe actele tale ca sa le dea "autentificarea" necesara astfel incat sa-ti poata procesa dosarul de aplicant. Apoi mergi la teste de engleza, matematica, chimie orice vor ei astfel incat sa mai traga bani de pe tine.
Si uite asa se schimba de la an la an, mai multe hartii, mai multe taxe.
Ceea ce ma scoate din minti insa NU sunt aceste maruntisuri ci mai degraba faptul ca in anumite domenii nu e de ajuns 3 ani de scoala la colegiu ca sa devii certificat. De exemplu daca vreis a devii contabil in tara asta sa te astepti sa sacrifici intre 5-7 ani de scoala continua. Dupa ce face 3 ani colegiu, trebuie sa faci un fel de masterat ce dureaza si ala 1 an sau 2. Apoi dupa ce ai terminat si vrei sa te angajezi evident ca si contabil aflii ca nu poti deorece nu ai drept de semnatura si nu esti certificat de guvernul canadian. Daca vrei sa devii certificat trebuie sa platetsi la guvern sa ai dreptuls a dai examen si sa primesti certificarea. Acestea sunt doar unele : Certified Public Accountant (CPA) ; Certified Management Accountant (CMA) ; Certified Financial Manager (CFM); Certified Fraud Examiner (CFE) ; Certified Financial Planner (CFP); Certified Internal Auditor (CIA) ; Certified Government Financial Manager (CGFM) etc.
Ca sa fii contabil in tara asta ai nevoie de bani, de rabdare, de timp, de nervi. E adevarat ca cu cat iei mai multe certificari cu atat mai multi bani ai. In domeniul medical se castiga bani frumosi insa nici nu va imaginati ce greu este. Daca vrei sa mergi la facultatea de medicina fii dispus sa scoti din buzunar vreo $50,000 pentru 1AN ! In state un an de medicina e la $60,000 insa se intra mai usor decat in Canada. Daca vreis a te faci nurse, faci vreo 4 ani de scoala. Daca vrei sa iei sange la un laborator scoala e de 1 an sau 2 ani depinde, iar pe an platesti $10,000. Totul e scump, pe perioade lungi si devine din ce in ce mai greu pentru emigrantul de rand sa mearga la scoala. Problema e ca daca nu mergi, nu ai nici un curs, nici o diploma, sunt mari sanse sa ramai intr-un job de supravietuire. Multi romani se baga direct la ceramica sau in constructii, fac bani multi repede si nu mai merg la scoala. Problema aici ar fi in primul rand ca nu vei invata engleza sa o vorbesti, iar peste ani iti v-a fi foarte greu sa faci acelasi lucru, deoarece corpul imbatraneste , te imbolnavesti , numai esti tanar si totodata altceva nu stii sa faci. Una este sa mergi la 30 de ani la scoala si alta este sa mergi la 50 de ani la scoala. Totodata ce am observat eu este ca in fiecare an este din ce in ce mai greu, din ce in ce mai multe taxe si daca nu te gandesti la viitor foarte repede te trezesti ca timpul trece, tu vorbesti engleza foarte rau, nu stii sa faci nimic decat sa pui ceramica si nu mai poti sa pui din cauza durerilor si apoi cine plateste cheltuielile, cine plateste rata la casa?
La scoala sunt oameni de tot felu, de toata varstele si desii e greu sunt convinsa ca oricine poate termina scoala lor. Problema este sa mergi . Iar dintr-un salar nu se poate traii, asa ca ori iei bani imprumuti de la OSAP ori muncesti noaptea, ori muncetsi part time si pica tot greul pe celalalt ori NU mai mergi. Depinde de tine cat de mult vrei sa sacrifici pentru a merge la scoala. Dupa ce ai terminat trebuie sa-ti gasesti de munca, ceea ce poate fi o adevarata provocare mai ales daca mergi al scoala 3-5 ani. Nu se stie si nimeni nu iti garanteaza ca atunci cand vei termina scoala acea meserie se v-a cauta si iti vei gasii de munca.
Pentru multi romani si nu numai devine foarte greu si foarte frustrant sa fie nevoie de scoala ca sa emigrezi , iar aici nu ti-o recunoaste, ca apoi sa te oblige sa mergi la scolile lor si practic sa o iei de la inceput. E foarte greu si e nevoie de mult sacrificiu sa mergi la scoala pentru ca trebuie sa-ti platetsi cheltuielile , viata, care nu sta pe loc. Unde mai pui daca vrei un copil, o familie ? Practic iti pui viata on hold ca sa mergi la scoala si pana termini nu ai garantia ca meseria sau domeniul tau este cautat. Cunosc multi oameni ce au mers la scoala, s-au bagat in datorii la OSAP ca sa poate sa-si permita scoala ca apoi sa nu gaseasca nimic de lucru si cei de la OSAP dupa 6 luni de la terminarea scolii sa inceapa sa le ceara banii inapoi ....
Nu e usor, insa cine a zis ca este usor? Ce ma deranjeaza insa este ca cei care sunt deja aici nu vorbesc despre aceste lucrui, despre cat de greu este sa mergi la scoala in Canada, despre cat de greu este sa gasetsi un job bun si mai ales sa nu-ti tremure chilotii ca vei fi dat afara. In tara asta mai mult ca oriunde in lume am simtit nesiguranta zilei de maine in ceea ce priveste jobul, banii, traiul zilnic.
Stiu ca fiecare are experienta lui si experimenteaza in mod diferit unele chestii, insa majoritatea oamenilor nu sunt super pregatiti intr-un domeniu, nu sunt chirurgi sau mai stiu eu ce oameni de stiinta la Nasa, sunt oameni obisnuiti ce trebuie sa lupte mult pentru fiecare lucru bun din viata lor ce este dobandit prin multe sacrificii.
Pana una alta e o jungla si cel mai tare, mai puternic, mai bine pregatit supravietuieste. Insa e bine de stiut in ce fel de jungla te aflii !
Pana data viitoare va doresc numai bine ...

Tuesday, May 24, 2011

Visul Canadian (Partea 3 )

Hello,hello .... dupa cum v-am promis as vrea sa vorbim un pic de mancarea din America de Nord si de Sud ce este modificata genetic, pe scurt GMO. Crunta realitate este ca toata, dar TOATA mancarea este GMO, in momentul actual in America nu gasesti decat GMO in supermarket-uri si vrei nu vrei etsi obligat sa mananci si mai ales sa cumperi cacaturile lor. Nu vreau sa conving pe nimeni sau mai mult sa explic la nimeni nimic, totul este pe internet, pe youtube, pt cei interesati de materiale, dovezi despre asta. Din pacate asta e realitatea si multi au vazut reportaje ca Food inc si nu pot face nimic. Este vorba de putere, de bani la cel mai inalt nivel, iar noi oamenii suntem prea mici sa ne opunem la nivel de masa impotriva acestora. Problema e daca totul e de cacat, ce mai mancam ? Daca e de cacat,ne face rau ? Adevarul e ca nu avem ce manca astfel incat sa "scapam" de GMO asa ca totodata suntem expusi mereu la aceasta mancare care pana la urma ne va face rau. Nu v-ati intrebat niciodata de ce cazurile de cancer s-au inmultit? De ce se nasc copii cu cancer si mor in primii ani? Multi oameni au trecut pe RAW Food ce inseamna mancare cruda, negatita. Multi renunta incet incet la anumite produse, altii renunta de tot, altii nu renunta la nimic. Intrebarea este cati oameni cunosc realitatea despre mancarea ce o mancam ?
In Romania reuseam mereu sa ma mentin, daca luam cateva kg in plus, ma ambtineam de la cateva chetsii, numai mancam noaptea , mancam mai multe fructe si intr-o saptamana dadeam jos fara probleme, insa in Canada situatia sta altfel. Am plecat din tara pe la 61 de kg intr-un an am pus vreo 15 kg spre 17 kg depinde de ziua in care ma cantaream. Am ajuns la 78 kg fara sa-mi dau seama. Sa nu va ganditi ca stateam in casa si mancam sau ca mancam fast food si cacturi! NU ! Mancam mancare gatita,nu faceam miscare, eram foarte stresata cu munca si intr-adevar nu ma abtineam de la dulciuri. Oricum ar fi in mod normal nu pui 18 kg intr-un an decat daca efectiv stai si bagi in tine, ceea ce nu era cazul meu. Ati auzit expresia unora ca se ingrasa si de la apa ? Uite asa am ajuns eu sa ma ingras de la apa, aer,de la absolut orice si nu ma vedeam deloc bine. Apoi am tinut dieta cu carne, pe baza doar de proteine si am slabit am ajuns la 65 de kg. Cum nu m-am mai uitat la ce bag in gura cum am ajuns in aceeasi situatie, acuma cantarind pe la 72 kg la 1,73 m sa nu uit sa precizez.
In America daca te uiti la oameni sunt pufosi cumva, sunt rotunzi sunt grasi si au foarte mari probleme de sanatate. Atunci cand mergi la supermarket foarte putini oameni vezi ca au lucruri sanatoase in cos, majoritatea cumpara numai CACAT. Toate sunt ambalate toate sunt in cutii tot e cah. Inainte mancam foarte mult salam, iaurt, cereale , acuma am scos acestea total din meniul zilnic cand am aflat cat sunt de daunatoare si ce cact baga in ele. Pe laptele din Canada de exemplu nu scrie cat la suta e lapte sau ce exact baga in el deoarece legea in Canada permite afisarea a 80% ingrediente si restu de 20% poate sa fie si otrava NU sunt obligati sa puna pe etigheta. Gustul e si el diferit, dar cu timpul te obijnuiesti cu el deorece la un momendat ti se va parea normal. Problema mancarii este foarte mare, nici nu stiu de unde sa incep sau unde sa termin, este o problema globala si cei care au interes in aceasta afacere se v-or asigura ca mancarea sa ucida populatia si totodata sa o faca extrem de scumpa astfel incat oamenii sa nu-si permita mancare sanatoasa. Ati observat cat e de ieftin junk food-ul, fast food-ul pe langa legumele si fructele? Chiar si asa nici legumele, fructele nu sunt naturale si ele sunt GMO dar macar NU te ingrasi de la ele si totodata sunt mult mai bune pentru organism decat restul. Doua persoane daca mananca doar fructe si legume ii costa pe luna in jur de 800$, ceea ce este enorm, pret care in ultimii ani s-a scumpit, inainte era mult mai ieftina mancarea. Daca mananci normal te costa pe la 500$ pe luna .... sunt sigura ca vedeti diferenta ! Unde mai pui ca unora le este foarte greu sa se suceasca in asa fel incat sa renunte de tot la mancarea gatita, la carne, lactate, oua, dulce si alte bunatati. Sunt convinsa ca vedeti imaginea altfel, practic ti se serveste o mancare mult mai scumpa, mai mai daunatoare care te imbolnaveste, te ingrasa, iti da cancer, te omoara si NU poti face nimic. De mancat trebuie sa mancam, de platim trebuie sa o platim oricat ar fi pretul ei ....insa singura optiune ce o avem si ce putem face este sa fim mult mai atenti la ce mancam, sa citem exact ce este bagat in mancare, sa facem mai multa miscare , sa mergem la doctor sa incercam sa ne pastram sanatosi. Sanatatea e cel mai de pret lucru ce il avem, odata ce ne imbolnavim, totul se duce de rapa, numai poti face nimic, numai muncesti, numai faci bani, nu iti poti cumpara medicamente, te simti rau, esti deprimat, singur ....
Acasa imi aminteam cum mancam fara probleme,. mai ales legume fara sa ma ingras, cum totul era "bio" , acuma insa nici in Romania nu mai e mancare naturala. A fost una dintre primele tari ce a acceptat GMO ... in Anglia s-au clonat 200 de vaci si carnea si lapte s-au bagat in comert, ma intreb daca a observat careva diferenta ?
Canadienii habar nu au ce gust are sau cum arata mancarea naturala. Multi mergeau in Europa, beau lapte de la vaca apoi li se facea rau. Romanii veniti de 20 de ani sau mai mult in Canada au uitat cum si ce gust aveau legumele, fructele pentru ca s-au obisnuit cu cele de aici. Clar isi pun si ei intrebari de genu: de ce nu au seminte fructele, de ce sunt asa de mari, de ce miros altfel, de ce au culoarea altfel .... dar putini sunt cei care se documenteaza, citesc sa afle de ce sunt asa, de cand si care e scopul mancarii GMO. Vrajeala ca suntem multi pe planeta, ca numai este mancare ca sa ne hraneasca pe toti e o prostie servita doar prostilor, in realitate e vorba de bani, de multi bani in alimentatie si cei care sunt la butoane, la putere au interes in a ne fute organismul, a ne imbolnavii, a ne ucide cu alimentele GMO.
Cei care cunosc se resemneaza ... si incearca sa faca tot ce le sta in putinta sa sa pastreze sanatosi. Din pacate asta e realitatea si incepe incet incet sa fie si realitatea Europei.
Conducatorii nostri nu se mai uita la calitatea mancarii ci la cantitatea ei si la banii ce ii iau dupa ce o strica. Totul e asa facut incat sa fii mereu controlat, mereu dirijat, mereu tampit pana nu o sa-ti mai revii. Pana cand NU o sa-ti mai dai seama nici cum arata o capsuna sau ce gust are laptele ... il vei cumpara si vei spune ca ai baut lapte desii numai lapte nu ai baut ...
Pana una alta uitati-va mai mult pe etichete, cititi mai mult despre ce se afla in mancarea, in farfuria dumneavoastra, in stomcaul, corpul dumneavoastra.
Nu uitati ca un corp sanatos, o minte lucida, un spirit fericit NIMENI nu poate ucide...
Aveti grija de voi, de sanatatea voastra, de sanatatea copiilor vostrii ! O dieta echilibrata, un stil de viata sanatos, un stil de viata sportiv, o minte sanatoasa inseamna o viata implinita, fericita cu multe satisfactii ...
Pe maine ...

Saturday, May 21, 2011

Visul Canadian ( Part 2 )

Bine v-am gasit .... o noua zi, o noua provocare! Azi in Canada este o zi frumoasa de vara pe la 25 de grade, e superb afara, cald, lumea iese ca dupa hibernare pe afara ... ce mai frumos frumos ...insa nu pentru toata lumea, unii trebuie sa munceasca. Dar nu-i nimic, azi muncim mai scriem si pe blog si maine ne distram... desii maine sigur va fi o zi nasoala, cu descarcari electrice, urat urat .... dar ne-am obijnuit cu acest nor deasupra capului.
Dupa cum v-am spus a avut loc o schimbare radicala in viata noastra in momentul in care ne-am hotarat sa emigram. Proaspat casatoriti, foarte tineri, stateam pe la parinti, toti banii se duceau pentru emigare si tot asa ... E foarte greu sa iti pui viata on hold pentru un vis, e vorba de un an in care nu faci mai nimic pentru ca toate energiile sunt indreptate spre emigrare... A fost greu procesul, a fost foarte greu sa te pregatesti, apoi cand ai vazut ca visul devine realitate si ca ai primit visa psihologic ajungi in alta stare .... Cred ca pe o parte esti mult mai usurat ca ultimele 9-10 luni nu au fost inzadar, ca toate pregatirea a meritat insa totodata devine foarte real faptul ca pleci, ca lasi familia in urma, lasi totul in urma si te indrepti spre nimic, spre necunoscut.... pleci doar cu visul si cu speranta ca tot ce credeai despre Canada este exact asa. Apoi pregatirile decurg altfel pentru Canada, relatia cu parintii cu prietenii devine alta .... toata lumea stie ca s-a intamplat inevitabilul si pleci, deja esti privit altfel. Nu vreau sa intru in detaliu, dar desi stiam ca asta vreau, ca plecata fiind o sa-mi pot ajuta familia mai mult si ca pot sa-mi fac un viitor mai bun sa ofer copiilor mei o viata mai buna e foarte greu sa te desparti ... Vorba tatalui meu rupi radacinile, tai copacul de la radacina ..si nimic nu va mai fi cum odata a fost. In ultimele luni am incercat sa ne si distram, am facut cununia religioasa am facut nunta pentru a avea familia aproape pentru a ma vedea cu toti si totodata sa ne putem lua ramas bun. Nu stiu cum sa va descriu sentimentul acela cand esti in aeroport, ai familia langa tine si te pregatesti sa pleci la peste 7000 de km distanta peste tari si ocean ... cei care nu au trecut prin asta nu poate vorbii despre si nici nu poate intelege. Cand am ajuns in Canada am fost fermecati de marimea de frumusetea ei. Primul lucru ce am obervat era truck-ul varului ce era imens, niciodata nu m-am urcat intr-o asemenea masina .... aeroportul era imens, parcarile erau imense, locurile de parcare erau duble decat cele din Romania ca si marime deorece masinile erau mult MULT mai mari. Autostrada era ceva de genul .... wowwww ..... uitandu-ma la varul sotului meu si stiind ca sunt mai mare ca el ma uitam la el cu admiratie si ma gandeam daca eu o sa fiu in stare sa fiu la fel de sigura la volan, la fel de sigura in acest oras, in aceasta tara... insa totodata imi era clar ca faceam parte din doua lumi total diferite. Nu intelegeam nimic din nimic, totul era diferit, strazile erau foarte late, cu multe benzi, parcarile erau mari, cu multe masini, pe drumu nu erau masini oprite pe banda din dreapta cum era in tara, totul era mare si aerisit, traficul era foarte lejer desi erau multe masini pe strazi. In urmatoarele zile eram zambet, totul era frumos, insa stiam ca in curand va trebui sa ne gasim locul nostru, munca noastra si atunci visul va deveni realitate si nu stiam cat de cruda v-a fi pentru noi. Prin cunostinte, network, ne-am gasit un job ca si superintendenti la un bloc intr-o zona foarte naspa, dar noi nu stiam ca este. Aveam nevoie de job, aveam nevoie de bani, de casa si acest job ne oferea ce aveam nevoie. Si uite asa oarecum orbeste ne-am aruncat in noul job.
Acest job a fost unul dintre cele mai groaznice din viata mea! Stiu ca pentru multi romani acets job este un vis, este, nimeni nu zice ca nu este, insa unii au noroc de cladire buna, de oameni buni, de management bun, de zona buna ... si altii au noroc doar de RAU si GHINIONE ca prin urmare probleme. Noi suntem aceia care am avut mult ghinion, multe probleme cu locatarii, zona era foarte nasoala iar managementul era fericit ca au adus pe cineva acolo si apoi nu i-a mai interesat. Cu toate ca a fost una dintre cele mai negre perioade din viata mea acolo, am devenit si mult mai puternici ...ce nu te omoara te face mai puternic .... am inceput si ne-am dat drumul la engleza, am inceput sa avem fluenta in vorbire, am inceput cu "canadian experiences" si desii era o experienta nasoala am invatat multe din ea. Totodata ne-am facut si prieteni acolo cum ar fi o contractoare, care era mereu plina de energie, fericita, zambitoare. Evident e grecoica nu canadianca deorece mai apoi am observat ca, canadienii sunt in marea majoritate a lor ratati, alcolici, singuri si depresivi. Canada noastra era acel bloc cu acea zona rau famata, uneori evadam de la inchisoare si ne relaxam la mall facand evident mult shopping sa uitam de cat de greu e. Tot din sentimente de singuratate ne-am luat si 2 pisicute pe care am ajusn sa le adoram ... Nu cu mult timp inainte sa ne decidem sa plecam din locul ala ingrozitor a venit un cuplu de romani la noi la bloc pentru a se angaja pe post de assistent super adica pe post de cleaneri. I-am placut din prima asa ca lasand vrajeala la o parte le-am spus parerea noastra despre acel loc si evident ca au plecat fericiti ca NU au acceptat acel job. Era vineri si era weekend-ul nostru liber asa ca am plecat la mall. Acolo a inceput sa ne sune telefonul... cand sa vezi ce sa vezi erau acei romani cu care am vorbit in urma cu cateva ore. Ne-au intrebat daca am vrea sa ne vedem cu ei sa iesim in oras. Bineinteles ca am zis da si uite asa ne-am vazut cu ei si din acel moment s-a nascut o minunata prietenie intre noi. E foarte greu sa-ti faci prieteni aici. Majoritatea au deja copii si au alte probleme, alte responsabilitati si e greu sa gasesti de aceeasi varsta sau apropiata de a ta si sa te mai si intelegi bine .... se pare ca am avut noroc aici.
Canada m-a dezamagit in mare la anumite categorii, sotul meu nu a fost dezamagit deorece el se astepta, eu eram mai visatoare, mai idealista, mai cu principii ca de aia am plecat din Romania sa ajung intr-o tara civilizata insa mi-am dat seama ca tara este civilizata doar in anumite intersectii, in anumite zone, insa in general canadienii sunt ratati, depresivi, alcolici si nu au realizat nimic in viata lor, DAR asta nu inseamna ca NU le da dreptul sa te insulte !
Canada mai are si 5-6 luni de iarna pe an , atunci daca nu ai prieteni te cam plictisesti sau ajungi la fund de sac cu economiile deorece doar in mall poti sa petreci timpul ... cheltuind banii... Canada e o tara mareee , frumoasa insa costa sa te distrezi costa fiecare iesire insa daca muncesti iti permiti sa iesi iti permiti sa faci chestii sa te simti bine. Inca o chestie ce am observat in Canada este ca lumea munceste mult mai mult decat in alte parti ca sa aibe confortul ce si-l doresc, insa la sfarsitul zilei nu mai fac mare lucru decat mananca si se culca, ca prin urmare merita o vacanta cel putin sau doua pe an ca sa se rasfete si totodata sa-si aminteasca de ce muncesc. Sincer mi se pare normal, e normal sa muncesti, insa atunci cand vezi ca merita, cand vezi ca ai realizat unele chestii altfel te simti cu mult mai mult spor si entuziasm. In Romania deobicei lucrai pentru ati platii cheltuielile, poate odata pe luna mai cumparai ceva pentru casa, concediul era deobicei un weekend la munte, la lac, la padure insa nimic fascinant pentru ca nu erau bani. Aici daca faci economii poti sa realizezi multe. Nu sunt adepta sa-ti manci din cur ca sa pui bani deoparte. Sunt mai degraba adepta sa traiesti, sa te bucuri de viata, sa te mai rasfeti din cand in cand, insa sa nu uiti ca pot venii si zile negre si e bine sa ai pe ce pune mana in acele cazuri.
Canada m-a schimbat mult, m-a maturizat mult si totodata m-a si facut mult mai rea mai nemiloasa. Aici mai mult ca niciunde mi-am dat seama ca fiecare e pentru el, ca fiecare daca are posibilitatea sa te dea afara de la job te da, daca poate sa te vorbeasca de rau te vorbeste, daca poate sa te ajute cu ceva cum ar fi un sfat bun sa te astepti la un sfat prost doar ca Nu vrea sa te ajute, doar ca NU ar concepe sa-ti mearga tie mai bine decat ii merge lui. In Canada esti singur ! Si daca trebuie sa te bazezi pe cineva acea persoana vei fi mereu tu. Canada mi-a intarit relatia cu partenerul meu, m-a facut mai puternica si totodata mi-a dat incredere in mine. Emigrarea e un proces lung, adaptarea nu ia sfarsit niciodata si mereu dar mereu trebuie sa te autodepasesti trebuie sa stii ce vrei si sa NU uiti care iti este scopul. Aici am invatat ca ma pot baza doar pe mine, pe sotul meu, pe relatia noastra si totodata sa nu las pe nimeni sa intre in viata noastra. Atata timp cat esti fericit, cat te simti bine oricat de greu iti este vei trece peste. Observ ca oamenii optimisti reusesc in viata... daca esti genul ce pune la suflet tot, ce se framanta pentru tot nu faci decat sa-ti scurtezi viata si sa ti-o faci nefericita.
Viata e o lupta continua, in momentul in care esti pus la pamant de greutati, de probleme, de griji, de ganduri negre si nu-ti mai doresti sa traiesti atunci esti dead man walking ... nu te poti bucura de nimic, nu poti vedea in nimic ceva bun.
Eu am trecut prin multe greutati, am ramas fara job, ne-am mutat fara sa avem macar unul dintre noi un loc de munca, apoi am ramas fara bani, apoi ne-am investit banii din Romania intr-o masina second hand ce numai probleme am avut cu ea si apoi am si avut accident si am fost nevoiti sa ne luam alta. Am de multe ori impresia ca in Canada probleme nu se vor sfarsii niciodata, e una calda una rece, insa pana acuma trebuie sa recunosc ca ma bucur de viata, ma bucur de Canada si de ce ne ofera ea.
In Canada reusesti ori nu reusesti, te face mai puternic ori te distruge, te intareste ori te slabeste ! Multi vin stau un pic apoi realizeaza ca nu e pentru ei si pleaca. Altii vin insa au probleme in cuplu, e exemplu lui ii place , ei nu-i place si ajung sa se desparta pentru ca nu se pot intelege daca raman sau pleaca din Canada. Chestia asta, fenomenul asta nu se intampla doar in Canada, are loc peste tot in lume. Totodata si emigrarea in Europa e dificila, e foarte greu pentru unii oameni sa se adapteze la limba, la alte culturi, la viata din alte tari. La inceput e greu mereu , ... emigrarea e ca si casnicia, daca treci cu bine de primii 5 ani vei fi fericit si sunt mari sanse sa ramai in relatie respectiv in tara ce ai ales-o.
Canada insa NU e perfecta, insa nici nu am zis asta ...dar sunt 3 lucruri ce ma scot din minti si anume : mancarea GMO, tot ce tine de scoala, studii, si cat este de greu de fapt sa inaintezi in tara asta, sa devii om cu studii sau cu o meserie bine platita si nu in ultimul rand sistemul sanitar. Dar despre acestea vom vorbii in articolul ce va urma.
Canada este o tara minunata, insa vreau sa raman aici ? Categoric NU !
Sunt o persoana care are nevoie de stabilitate in viata ei, insa nu doreste sa se stabileasca undeva anume, iar viata merita traita si consider ca trebuie sa ne cautam mult "casa" pana cand ajungem sa o gasim si sa ne simtim acasa. Momentan casa mea este aici alaturi de sotul meu, insa jumatate din suflet este in Romania alaturi de familia mea. Cu aceste randuri inchid si va las cu drag.. pana data viitoare !

Friday, May 20, 2011

Visul Canadian (Part 1)

Bine v-am regasit ... astazi o sa incep sa va povestesc cum a inceput totul pentru mine si partenerul meu! Cum si de unde s-a nascut aceasta dorinta de emigrare, cum a inceput calatoria noastra cu destinatia...Canada.

HAHAHAHAHAHAH ...HAHAHAHAHAHAHHAHAHA....HAHAHAHAHAHA Imi cer scuze ca sar de la una la alta dar nu pot altfel! Tocmai ce ma aflam la munca unde intra o ochiosa cu 2 fete de 3-5ani maxim si vazand ca am observat-o s-a oprit ea si incerca sa-mi explice ceva. Tipa maraia ca nu scoatea nici un cuvant pe gura, nu era nici engleza,nici chineza nici alta limba. Apoi ce credeti ca s-a intamplat ? Femeia de vreo 27 de ani NU stia sa vorbeasca engleza absolut deloc, dupa fata mea probabil si-a dat seama ca nici eu nu am de unde vorbii chineza asa ca nu a incercat sa o dea pe chineza, insa a traso pe fetita de vreo 3anisori sa vorbeasca ea cu mine ca ea stie engleza. Si fetita a vorbit, mi-a explicat ca ea locuieste aici, insa bineinteles foarte haios cum numai un copil de 3 ani poate vorbii... Mi se pare FOARTE tare ...ochiosii astia FOB nu invata sa vorbeasca engleza deloc, nici nu au interes... Ei fac copii si cand incep sa vorbeasca,la gradinita, inprima grupa cum incep sa-i foloseasca ca pe translators. Ii iau la banca,la cumparaturi peste tot unde au nevoie de "voce" .... foarte tare ! Si in acest fel ei nu vor trebuii niciodata sa invete limba engleza in Canada pentru asta FAC COPII ! That's beautiful ....

Sa revenim la ale noastre acuma .... La 7 ani am iesit pentru prima oara din tara cu destinatia Germania si desii eram mica mi-am promis sa ma mut si sa locuiesc intr-o tara frumoasa cum ar fi Germania, Austria pentru ca acele tari aveau curatenie pe strazi, nu erau animale pe strazi, aveau iarba taiata si flori plantate in fata casei ...ce mai frumos frumos si dpdv estetic era mai frumos. Si uite asa anii au trecut, eu am mai iesit din tara insa mereu ma intorceam acasa. M-am indragostit de un barbat minunat, viata era frumaosa insa nu aveam ncii un plan de plecat de acasa, de maritat sau mai ales de emigrat. Asta pana cand iubitul meu mi-a pregatit ceva special , o intrebare speciala ce avea sa-mi schimbe toata viata desii eu nu constietizam pe atuncia si nici dupa .... Intrebarea lui a sunat asa: " Ai vrea sa pleci cu mine in Canada?" Fara sa stau pe ganduri am zis DA. Tot ce a urmat apoi a fost un "vis" pentru mine deoarece totul s-a schimbat asa de repede si de radical incat si acuma imi este greu sa realizez unde am fost, de unde am plecat si unde am ajuns , unde ma aflu acuma... Desi nu mi-am dat seama acea intrebare a tinut loc si de cererea mea in casatorie ... Si uite asa intr-o saptamana ne-am casatorit civil si am avut parte si de o mica petrecere cu familia si prietenii. Sotul meu avea cunostinte ce erau in plin proces si care ne-au sfatuit ce forum sa citim de unde sa ne luam toate informatiile cu privire la emigrare si uite asa a inceput calatoria noastra. Parintii mei nu erau de acord, dar nici nu s-au opus, eu cred sincer ca nu credeau ca o sa reusim ... Si uite asa emigrarea a devenit scopul nostru in viata si totodata telul ...ne concentram toata energia pentru a venii aici. Sotul meu era si este mult mai realist, eu visam adeseori cand venea vorba de Canada sau cum e tara asta sau la ce sa ma astept de la ea. Sotul meu era innebunit a citit tot ce se putea citii despre Canada si despre emigrare, ...ne-am pregatit la franceza si uite asa incet incet, inarmati cu rabdare am ajuns sa primim visa, sa facem cununia religioasa sa sarbatorim cum se cuvine cu familia si prietenii apoi la nici 2 saptamani dupa toate astea am plecat SPRE MELEAGURI NECUNOSCUTE ...

MAMAAAAA CE M-AM ENERVAT .... hahahaahha de nervi as vorbii multe, doar ca nu se cuvine unei doamne sa vorbeasca urat ..... am scris asa vreo 3h intrerupte evident ...si cand am terminat dau save ca sa ma scoata afara si totodata se duce treisfert de articol .... am niste nervi, al meu barbat spune ca e imposibil... desii e adevarat eu sunt dovada vie ... Acuma pe bune, cine mai are chef sa se apuce sa scrie din nou ..Fuck it .....
Regret dar asta e, ... mai incercam si maine, si maine e o zi dupa cum spunea Scarlett O'Hara in "Pe Aripile Vantului" ...superba carte, superb film, superba poveste ..love it!
Va las cu nervi in stomac, spume la gura si dezamagire ...ar fi fost un articol superb daca apuca lumina zilei, dar nu a fost sa fie .... ramaneti cu bine ...

Wednesday, May 18, 2011

Vanatori vs Vanati

De cine imi este mie mila mai mult decat de oameni ? Ati ghicit !!!! Este vorba despre animale. Iubesc animalele, pe toate , pe rand, din totdeauna si pentru totdeauna. Insa din pacate nu toti oamenii sunt iubitori de animale, ceea ce este ok insa ce ma deranjeaza, doare si totodata trezeste o imensa ura in mine sunt aceia care chinuie animalele. De ce ai face asta ?!?! Cat poti sa fii de retardat mintal, de obsedat,de cretin, de nebun psihic de CRIMINAL cu sange rece incat sa te apuce asa din senin sa chinui sau sa omori un animal?! Adica WTF ti-a facut acel animal ? Imi amintesc la stirile de la ProTv unde nivelul cultural, educational, uman a unora este atata de mic incat ii apuca sa bata/ omoare calul, cainele sau pisicile ... Acuma pe bune, de ce ai face asta ? Atata de tare ma doare, ma macina incat pana nu o sa mai traiesc o sa-mi pun aceeasi intrebare ..de ce ai face asta ? DE CE ????!!!! Nu exista nici un motiv plauzibil sau logic pentru care ai face una ca asta.Eu personal am 2 pisicute ce le ador enorm de mult .... in Romania am avut pisica si bunicii mei aveau o ferma cu tot felul de animale la vreo 10 min de oras unde mergeam des. Cand am emigrat in Canada si adaptarea in noua cultura, tara, oras isi spunea cuvantul foarte mult, am inceput sa imi doresc sa-mi cumpar o pisica, ca sa nu ma mai simt asa de singura... ca doar nu ma puneam sa fac copii din singuratate! Dupa ce mi-am convins partenerul de viata ca e timpul sa ne marim familia am inceput sa cautam un miau miau .... Am mers la Mall ca toti oamenii sa vad cat ar costa un pisic .... hahahahahahhahah ... ahahhahahahaha ...HAHAHAHAHAHAHA ...Cei care traiesc aici stiu de ce rad .... preturile erau incredibile DAR adevarate din pacate. Un pisic costa de la $1,500 la $2,500 si un cutu la fel sau mai mult depinde de rasa. Eram distrusa, deprimata si apoi am vb cu matusa, deorece ea cunoaste sigur pe cineva ce are mate...si guess what chiar cunostea ... si uite asa am beneficiat si de o super oferta 2 la pret de 1 .... Pisicutele erau surori si fosta stapana mi le dadea cu conditia sa le pastrez pe amandoua.. si acuma imi amintesc cat de mici erau cand le-am vazut pentru prima oara ... am si o poza cu ele pe blog unde pot fi admirate INSA nu deocheate! Sentimentul de a ajunge acasa si cand deschizi usa te asteapta un pisi, este un sentiment minunat. Este o viata, animalu este ca un copil, e o responsabilitate si iti aduce la fel de multe bucurii si iubire ca si un copil. Cunosc oameni in Canada ce adora animalele si la foarte multi tin loc copiilor. In Romania uram sa vad pisici si caini vagabonzi pe strazi, slabi sau loviti, accidentati cu rani .... Mereu ma gandeam ca doar in Romania se poate intampla asta. In calatoriile mele nu am vazut asa ceva .. adica in Germania, Italia, Austria, Ungaria NU existau caini vagabonzi sau pisici pe strazi ... totul era organizat, civilizat cred ca ar fi cuvantul potrivit. Romania insa NU are bani pentru nimicuri de acest gen, ..nu au fonduri pentru a proteja animalele, pentru a proteja populatia de fapt. Un animal vagabond are boli, e infometat, poate sa atace daca este lihnit plus ca se inmultumesc si uite asa devin o problema. Cum bine stiti in Romania cainii vagabonzi sunt deja o problema si nimanui, DAR NIMANUI nu-i pasa de aceasta problema si nici nu vrea sa o rezolve. Omorarea animalelor nu ar trebuie sa existe ca si solutie, iar ca tara ce face parte din Uniunea Europeana ar trebui cineva sa se trezeasca si sa ia masuri impotriva statului roman. Am incercat sa citesc niste stiri, desii nu am fost in stare despre cum in Constanta parca au omorat hingherii caini si apoi i-au bagat in pungi de gunoi si i-au lasat pe marginea drumului. Asa ceva? Dar in ce lume traim ? Romania e tara tuturor posibilitatilor, dar un lucru e clar toate lucrurile rele ce se pot intampla se intampla in Romania! Insa NU numai .... Prima stire in Canada ce era incredibila este acceia ca dupa ce si-au facut treaba 100 de caini rasa Husky la Jocurile Olimpice 2010, patronul a pus pe cineva sa-i omoare pentru ca nu avea banii necesari sa-i intretine.. stirea se poate citii aici: http://www.dailymail.co.uk/news/article-1352401/100-huskies-shot-mass-grave-tour-operator-trying-save-money.html
Nu mi-a venit sa cred ca asa ceva se poate intampla in Canada, o tara civilizata dupa cum credeam eu, dar uite ca s-a intamplat. A fost ingrozitor, nu am putut sa cred ca un om a putut sa macelareasca MACELAREASCA EFECTIV 100 DE CAINI ... ce suflet, ce om ?! Ador cainii husky si mereu mi-am dorit unul, sunt convinsa ca daca dadeau anunt in ziar sau pe internet se gaseau multi oameni sa-i adopte, daca vroiau sa scape de ei si mai faceau si un ban, insa ei au decis sa-i omoare ... Ce suflet ce om poti sa fii sa faci asta ?! Si nu, NU am terminat....am auzit ca desii in Canada exista asociatii guvernamentale ce sug buget de la guvern si au fonduri pentru adapostarea animalelor vagaboande ei mint cu nesimtire civilizatia in aceasta privinta. Bani exista, chiar si personal, mereu gasesti oameni ce depun voluntariat in asemenea institutii insa se pare ca ei nu doar ca nu-si fac treaba DAR mint ca o fac. Protoculul lor e in felul urmator : gasesc pisicuta, cea cu miau miau, pun niste anunturi pe stalpi sau magazine, dupa maxim o saptamana daca nimeni nu anunta ca a pierdut pe pisi o OMOARA ! DA ati citit foarte bine, omoara animalul... deorece se pare ca "nu" exista destule fonduri pentru a le tine in viata. Totul e doar fatada, totul e de show ca au grija de animale, ca le hranesc, le spala NUUU .... sunt tinute in niste conditii de toata jena si apoi omorate... Acesta este pretul ce cetateanul din Canada trebuie sa-l plateasca ca sa NU vada animalele strazii, orfane pe strada ... va intreb , cat vi se pare de normal ? Pentru crima va cere guvernul bani pentru aceste institutii sau pentru salvarea, ocrotirea lor ? Eu una NU vreau sa platesc acest pret , nu vreau sa platesc taxe unui guvern ce ma minte ca le iau de pe strada ca sa le dea o casa si in realitate le trimit in Rai ...
Dupa cum v-am spus mi foarte greu sa accept aceatsa realitate, am vorbit si cu canadieni care mi-au spus ca asa stau lucrurile ... pisicile se pare ca sunt omorate fara nici un fel de discutii, cainii mai ales cei maturi daca sunt sanatosi in stare buna supravietuiesc mai mult de o saptamana...dar pana la urma aceeasi soarta ... Daca aceasta este realitatea si in Germania, Austria, Ungaria, Italia, Europa atuncia cu totii suntem niste criminali, pentru ca e imposibil sa nu stii realitatea si daca o stii de ce nu faci nimic sa o schimbi ?! Iei parte la crima si nu spui nimic, nu faci nimic ... Toate animalele domestice, salbatice NU ataca omul, ele pur si simplu traiesc, au aceleasi nevoie ca si un om, de acoperis, caldura, hrana ... de ce noi care le putem oferii toate aceste nevoi primare le chinuim, le omoram ?
Cum ar fi daca ni s-ar intampla si noua acelasi lucru ? Cum ar fi daca si omul ar fi "tinut, crescut, supravegheat, chinuit, omorat" de o alta fiinta, mult mai mare, mult mai inteligenta ?
Cum ar fi daca noi, omul , am fi "animalul" din ferma a altor fiinte ?
Daca noi nu aratam mila, iubire unor fiinte mai inferioare dpdv inteligent decat noi, oare de ce am astepta noi mila din partea altor fiinte superioare noua, asta daca ar exista si daca noi am fi "animalul lor de companie" ....
Va las cu aceste ganduri ....

Tuesday, May 17, 2011

Made in China

Hello, hello ... azi vom face ochii mici ca si chinezii in timp ce va povestesc de experientele mele cu lumea asiatica, cu cetatenii asiatici. Sunt atatea de multe incat nu-mi v-a ajunge spatiul de pe blog pt a termina "experientele" mele cu ei. Chinezii SUNT TOTI LA FEL, arata la fel, se comporta la fel INSA unii se impart in doua categorii, bogati si saraci. Toti sunt fresh off the boat, nu conteaza daca sunt veniti de o zi, o luna, un an sau 30 de ani,daca stau intr-un condo/casa, conduc Bmw, Lexux, Mercedes sau stau intr-un rental ei sunt ACEIASI. NU vorbesc deloc engleza dar la ce le trebuie ? Majoritatea locuiesc in comunitatea lor, in zonele lor insa ce am observat eu este ca desii in Canada, Toronto, exista China Town, tot Toronto e un fel de China Town. Oriunde mergi, oriunde te uiti peste tot vezi cate o fata asiatica. Problema este ca NU poti scapa de ei si vrei nu vrei esti inconjurat de ei si sufocat de ei. Cand m-am vazut fericita proprietara a permisului de conducere si apoi a unei masini abia abia asteptam sa conduc. Tot prin perioada aceea imi amintesc ca daca aveam un blog era plin de povesti cu ochiosi atata ura am acumulat.Nu ma intelegeti gresit NU sunt rasista decat atunci cand trebuie iar pe ochiosi nu ai cum sa nu-i "iubesti". Dupa cum va spuneam ei sunt mereu oriunde se duc, printre ei zici ca tot Toronto asta e un fel de China Town si desii am incercat sa ma feresc de ei nu ai cum ... Si uite asa era sa fac un miliard de accidente din cauza lor. Este dovedit stiintific ca ochiosii nu vad si ca sunt cei mai prosti soferi din lume. Cei din Canada au impresia ca "semnalizarea" nu este necesara, mai mult NU o folosesc deoarece cred ei ca ii incurca cumva... Ca sa fii un sofer bun trebuie sa stai bine cu reflexele sa fii atent mereu peste tot sa iti folosesti oglinziile si totodata sa observi traficul astfel incat sa nu fii luat prin surprindere cand banda se inchide sau e o groapa in mijlocul benzii si esti nevoit evident sa schimbi banda. Ei bine ochiosii nu semnalizeaza dreapta de exemplu daca vor sa iasa de pe strada, banda care sunt, nuuu... ei incetinesc brusc desii tu poti vedea ca nu are nici o masina in fata apoiii dupa ce merge un timp cu maxim 20 km/h il vezi cum face viraj dreapta si iese de pe strada. Chestia asta ma oftica la maxim, frate incurci circulatia, ma fortezi sa-ti bag carne pe gura, sa poluez fonic planeta doar ca tu nu stii sa folosesti semnalizarea. Ochiosii cand schimba banda NU se uita niciodata in punctul moert sau in paralel cu ei NICIODATA. De mult prea multe ori ma trezeam cu un ochios ce vroia sa se aproprie miseleste de mine si sa-mi sufle in ceafa urcand cu masina cu tot peste mine .... Dar cel mai tare si cel mai tare este un ochios in trafic pe autostrada... Vedeti voi sa conduci pe autostrada si sa intrii pe autostrada NU poate chiar oricine, este o meserie de multiii ochiosi necunoscuta. Ca sa intrii pe highway trebuie sa iti ajustezi viteza cu a masinilor ce se afla deja pe ea si trebuie sa stii si sa fortezi, dar cel mai important este ca trebuie sa accelerezi pana la 100km/h ca sa intrii fara a incomoda traficul. Ochiosii merg maxim 60km/h merg pana cand banda se termina si apoi se "arunca" in trafic obligand pe acela care se afla pe prima banda sa puna frana sau sa schimbe banda astfel incat sa nu se trezeasca cu ochiosul in masina lui. Toate aceste lucruri mie imi creaza crizee, spume la gura, nervi, stres si totodata dorinte ascunse sa ajung instructor si sa ma duc in zona de ochiosi unde sa-i pic pe toti. Aceasta vocatia a mea NU e tocmai imposibila si poate odata o sa ajung si o sa am ocazia sa ma razbun. Inca odata pentru aceia care nu m-au inteles pana acuma. In TORONTO sa te fereste de ochiosi la volan, de taximetristi DAR mai ales de TAXIMETRIST OCHIOSI si nu in ultimul rand de ochiosii ce lucra pentru delivery companies.
Lucrand in customer service am ghinionul sa intalnesc multi ochiosi pierduti in spatiu. De mult prea multe ori am dat indicatii unor ochiosi ca sa ajunga bine de la punctul A in punctul B insa fara succes. Inca odata, engleza lor este extrem de slaba si observ cu neputinta ca ei nu te pot urmarii deloc atunci cand vorbesti sau spun ya yaahhh yahhhh care de fapt ar trebui sa insemne Yes dar in realitate nu pricep nimic. Desii nu-i suport imi vine greu sa ma supar pe ei deorece am ajuns la concluzia ca atata pot. Mereu se pierd in cladire, in parcarea subterana, cheia nu le merge, nu stiu de unde sa inchida caldura in apartament , fut usa de la garaj intrand in ea insa nu este din vina lor, nu isi gasesc locker-ul ... ei mereu au cate o problema. Nu de mult insa m-a socat una bucata ochios si totodata si eu m-am surprins. Unii vin cu bani in Canada apoi daca tot au venit de ce sa nu-si traga un condo pizda, un BMW ALB neaparat si tot ce mai trebuie in zilele noastre cum ar fi un telefon mobil de exemplu. Intr-o noapte tarzie un ochios imi bate in geam ca apoi sa si descopar ca imi cere ajutorul ... hahahahha ... socata ma ridic in picioare si il intreb how may I help you sir ? politetea nu moare niciodata in tara asta. Apoi daca m-am oferit in capul lui de ce sa nu profite si cand ma terzesc eu dupa doua palme de intrebari ca el de fapt vrea sa-l ajut intr-o cu totul alta problema decat eram platita sa o fac ma apuca zambitul ...asa ca si atuncia cand ai momente boeme.... Omul vroia sa il ajut sa foloseasca telefonul mobil ... dupa ce m-am cacat de ras in gand ... ma hotarasc sa-l ajut .... dupa ce ii raspund la intrebari si anume cum poate sa-l foloseasca si cum poate sa vada cine il suna pleaca ferciit , insa nu inainte sa ma anunte ca el mai vine ca mai are intrebari. Am ramas socata deorece nu mi-am amintit sa ma fi oferit sa-l trainuiesc in nimica, dar imi era clar ca oferindu-i un deget nu am sa imi pot recupera mana prea curand... Timpul a trecut, eu am uitat de ochios pana cand intr-o noapte vine din nou ...deobicei dupa ora 11 asa ca sa nu afle lumea. De data asta astepta un telefon important de la ambasada insa nu putea sa-si tina telefonul deschis, dar vroia sa vada cine l-a sunat si la ce ora. Evident intrebarea mea a fost ai mesagerie vocala ? Ochiosul a raspuns ca nu are deorece nu are nevoie si in plus costa bani .... Incerc sa-i explic ca daca isi inchide telefonul nu are cum sa vada cine l-a sunat .. apoi incantat de el imi raspunde .. nu e problema ca atuncia o sa-mi scrie un mesaj. Ma uit la el socata si il intreb. Crezi ca cei de la ambasada iti vor scrie un sms daca nu vor da de tine la telefon ? raspuns: DA okkkkkk ..... pai atuncia am rezolvat cu lectia pe ziua de azi. Insa ochiosul imi tranteste in fata o foaie alba si una cu intrebari si ma anunta. Am nevoie sa-mi raspunzi la aceste doua intrebari? Nedumerita dupa K.O. ce tocmai mi-l luasem incep sa citesc totusi intrebarile ... ghici ce ? Omul trebuia sa mearga la un interviu ca sa lucreze intr-un magazin de alimente si avea nevoie sa-si faca tema acasa inainte sa mearga la interviu. Socata ma uit la el si il intreb de ce ma intreaba pe mine ? Apoi ma ia cu tu vorbesti asa de bine engleza , esti educata aici? Ce mult apreciez ca ma ajuti ... si uite asa m-am cacat pe mine si l-am ajutat. Ochiosul ff fericit ma mai bucura cu alte informatii ce nu tineam sa le stiu apoi incantat a plecat acasa.... si uite asa vrei nu vrei ajungi sa-i ajuti sa isi gaseasca in job, sa primeasca un job, sa-si ia carnetul de conducere si multe altele. Ei sunt ca si tiganii din Romania, ce nu stiu daca ati avut ocazia sa va roage unul frumosss daca esti bun si doresti sa-i completezi datele pentru a putea sa dea si el pentru carnetul de conducere sau sa-si ridice omul pasaportul. DE ce fac asta ? e simplu pentru ca nu stiu sa scrie si au nevoie sa scrie cineva pentr ei. Nu in ultimul rand FOOD DELIVERY ochiosi sunt belea .... Nu pricep de ce nu au voie sa parcheaza pe fire route .. tu poti sa explici odata, de doua ori de trei ori EI NU vor intelege. Apoi cand deschid ei gura intelegi de ce nu pricep pentru ca desii traiti in aceeasi tara nu vorbiti aceeasi limba. Totodata ochiosii pot fi comparati cu ungurii din Transilvania, ei cred ca daca sunt multi toti ceilalti se vor adapta lor, limbii lor astfel incat ei sa nu trebuiasca sa invete limba ta. Am mai observat ca foarte multi dintre ei sunt foarte nesimtiti, ei o ard asa cu tupeu si poate poate le merge. Nu sunt politicosi deloc si nici nu respecta rasa caucaziana mai mult sunt extrem dar extrem de ignoranti vis-a-vis de restul lumii. Au un fel de a fi care mie de exemplu nu-mi starnesc decat resentimente, ura si dorinta de a le fute cate una la fiecare in parte.Pe langa masinile de lux ce le conduc mereu, va marturisesc cu soc, ca in Canada vei vedea ochiosi seniori ce conduc masini vechiiiii de vreo 30 de ani cum ar fi Cadillac sau Lincoln .... hahahahahahahah... ceea ce mi se pare f funny. Cum ar fi sa vezi o baba ochioasa venind evident de la Bingo cu un Cadillac imens pentru ca pe vrea lor americani faceau masini imense conducand pe strazile Toronto-ului ? Dar ce va faceti atunci cand sunteti fortati sa ascultati un ochios vorbind limba engleza si pronuntand un fel de six dar care iese a "sic" four "fo" seven atunci cand livreaza mancare chinezeasca ? Pai nu aveti ce sa va faceti pentru ca nu scapati ... De ceea ce tie frica nu scapi... si cum Noi traim in tara lor aici in Canada NU ai cum sa scapi de ochiosii ce ne invadeaza viata, zilele si soselele.
Dupa zicala feriti-va de magarus, feriti-va de ochiosi si inarmati-va cu multa rabdare ca sa nu va scape cate un pumn,picior in mufometru lor. Numa bine ....

Monday, May 16, 2011

ZEI vs SCLAVI

Bine M-am si V-am REGASIT pe meleagurile CaCanadiene ... Subiectul de azi e unul f simplu se intituleaza " Zei vs Sclavi" HAHAHAHAHA probabil v-ati prins vb despre sefi, despre locul de munca alaturi de ei si despre viata la munk alaturi de ei. Nu stiu cum sunteti voi eu insa nu am avut parte de sefi buni, cinstiti sau macar rezonabili ca tot venii vorba ... Eu sunt genul ce se framanta, se enerveaza, pune la suflet, face crize atunci cand planetele se alineaza asftel incat imi fut mie meciul din motive necunoscute dar clar NEDREPTE. In Romanica am muncit in 2 locuri cu carte de munk si inainte sa incep in Romania ca o buna cetateanca am muncit in Italia .... primul job a fost dupa ce am terminat liceul si nu a fost deloc planuit... ceea ce a fost planuit grandios si pana la gata mi-a explodat in fata a fost un job in Italia ce trebuiaaa sa-mi aduca MULTIII bani multiii asa incat sa ma pot intretine si sustine la facultate in Timisoara deorece ai mei nu-si permiteau 2 copii la facultate in alt oras ... iar unul, hahahah , respectiv EU trebuia sa vina cu o ideea genioasaaaaa sa produca.... Cum am fost crescuta intr-o casa catolica, va puteti imagina ca prostitutia iesia din CALCUL si trebuia sa gasesc repede o solutie cu care si ai mei parinti sa fie de acord. Solutia NU a intarziat sa apara si uite asa , ... nu ma intrebati cum .... am ajuns sa incalc pe o sea si sa plec in Italia pt a lucra in domeniu hotelier ca si chelnarita/ servitoare. Cum planul de acasa nnu se potriveste cu cel din targ la munk era naspa, m-am imbolnavit dupa 5 zile de plamani ...ajungand la urgente doctorul a recomandat ..... ce credetii ???? odihna odihna si iara odihna. Sefiilor de acolo nu le venea sa creada pt ce au platit si ce au primit ..si cum doctorul are mereu dreptate m-au expediat ff repede la mama acasa ..... Numa ca vedeti voi eu ma asteptam sa stau vreo 8 luni ...si nu sa plec acasa dupa 7 zile ... si uite asa am mai realizat ca persoana de legatura din Italia avea o mullt prea mare problema cu iarba/ marijuana si nu aveam incotro decat sa revin in tara mult iubita.... Nici nu are rost sa va mai explic peripetiile de pe drum cum eu NU vb italiana si cum explicam cu mainile picioarele cu cuvinte din alte limbi unde ma duceam, cum era sa pierd trenul si apoi sa iau altul in alta directie, cum un psihopat imi arata o bancnota de 100 Euro ca si cand daca o vreaaauuuu dau si eu o buca .... si uite asa planul meu pe un an s-a terminat intr-o saptamana ... ajunsa acasa, dupa bucurii ai mei erau fericiti ca sunt teafara si nevatamata insa viata mergea inainte ..iar eu aveam nevoie de un job .... Cum profesoara de religie din liceu la nevoie se cunoaste, m-a recomandat la o firma de confectii ce avea legaturi mafiotice cu austriecii iar eu eram numai buna ca si traducatoare germana-romana, romana-germana.Cum mese la barul din coltul strazii in oraselul natul nu eram pregatita sa curat ... ce sa faci m-am transformat in TRADUCATOARE .... Acolo odata ajunsa mi-am dat seama ca numai traducatoare nu eram , deoarece eram doar part time traducatoare si celalalt part time eram secretara boss-ului ... Dupa cum v-ati prins boss-ul avea o secretara, nu prea atragatoare de vreo 31 de ani, maritata cu copii dar si cu impresii de DIVA.... pe care o futea regulat evident... Diva era isterizata cand a aflat ca "eu" sunt competitia, nu numai ca arat ffoarte bine, mai eram si tanara si la naiba aveam si treaba cu the big boss. Traducerile mele erau destul de putine asa, mai mult munceam ca si secretara, sub secretara diva si participam la meeting-urile cu sefii si austriecii udne traduceam ... cand era timp ma mai trimitea si prin sectie "la inchis de nasturi" la miile de halate ce se confectionau ca DOAR nu o sa primesc salarul de 2milioane pedegeaba ..... Long story short story ...diva imi facea viata un iad, astfel incat plangeam zilnic pe drumul spre casa, iar boss-ul NU numai ca se dadea la mine dar m-a punea sa-i "traduc" filme porno deorece blondele din scurtmetraj vorbeau in germana ..ya ya yaaa. ich komme,du bist Vesuvius ... umilita la maxim si dispretuind acel loc de munca m-am hotarat sa le-o trag si eu asa ca mi-am dat demisia. Terminand la liceul german am avut avantajul de a vorbii si scrie o limba straina destul de bine.... asa ca tot cu acest avantaj mi-am gasit cea de-a 2 slujba. Lucram ca FUNCTIONAR ADMINISTRATIV pt o firma ce vindea cauciucuri online. Firma mama era in Deutschland evident si noi sclaviii in Romania. Sefa a terminat la acelasi liceu ca mine era cui vreo 4 ani mai mare si era milionara in Euro..da ati inteles f bine. Toti angajatii erau abia iesiti de pe bancile liceeului ce mergeau la facultatea oraselului si care munceau pt un "ban de buzunar" deorece evident locuiam cu toii cu parintiii acasa. In Deutschland una bucata ca noi facea cam 700 Euro pe luna, Bossu primea 700 Euro pe noi insa ne dadea doar 105 Euro si restul ii venea in buzunarul ei .... hahahah apoi va imaginati cum tipa schnell schnell la nici 30 de ani a ajuns in lista 300 cei mai bogati romani ,nu ? Acolo mi-a placutt, a fost o perioada f frumaosa din viata mea, eram inscrisa la facultate desii primul an am avut 11 restante si nu imi cunosteam nici un coleg deoarece a merge la cursuri era pt fraieri iar eu munceam .... imi plateam facultatea, xeroxul :))):)) cati bani s-au dus pt cursuri xeroxate hahahahaha, abonamentul la mobil la transport si restul ii futeam. Acasa nu dadeam bani ca numai ramaneau iar ai mei erau happy ca "ma duc la facultate" sunt langa ei, udne ma pot supraveghea cu un ochi siiii mai si munciam ca un om resposabil, matur, adult ce eram. Tot prin aceea perioada m-am indragostit, ...si cum nu te poti pune impotriva sentimentului de iubire m-am lasat de munca pt a devenii un om mai important cu mai multe responsabiliti devenind sotie respectiv casnica. Am terminat facultatea si cum toate se intampla in acelasi timp, ultimul an am avut licenta, ultima suta de metrii in procesul emigrarii pt Canada, nunta noastra am fost si nasi apoi spre sfarsitul anului am aterizat in Canada... Daca nu v-am plictisit inca si mai sunteti alaturi de mine vr sa comentez un pic .... In Italia mergi la munca caca un sclav, daca esti "lovit" dau su sutul si te inlocuiesc Acolo nu esti bun decat daca produci mulllt intr-un timp record si pe multi bani. Se stie ca Europa e supra saturata de romani si ca in ochii lor toti suntem romi/tigani deci sclavi fara drept de apel sau drepturi. In Europa merg oamenii pe plantatii ca sa ridice vila in sat sa se ciumegeasca cu be-am-ve-ul din fata casei. Romanii nu merg acolo ca sa emigreze sa isi construiasca o viata acolo ..nu se duc, ei se vand sub pret fac banii si pleaca in tara ...pt ca let's face it nicaieri nu-i mai bine ca acasa! vorba romaneasca! Din experienta mea italiana pot sa va marturisesc ca italienii sunt mai tigani ca tiganii romani sau ca orice alti tigani europeni. Sunt ignoranti cu aere de dive besite... sefa mea de acolo m-a intrebat daca noi in tara noastra avem magazine cu haine ...stupefianta am ranjit ironic/ cretos si i-am zis ca da ..apoi diva din ea a completat "I shopp only at Versace do you have that brand also ? .... da smecheria acolo e la Versace, D & G ...
Deci ca si concluzie in Europa daca nu vrei sa-ti construiesti o viata acolo mergi ca sclav, daca te imbolnavesti pleci acasa fara un ban si vei fi merue considerat un emigrant ce munceste pe bani putini sau la negru pe mullt mai putini bani ca sa faca si ei de o paine... asa era pe cand eu am umblat in Europa, acuma s-au mai schimbat lucrurile, cu aderarea la Uniunea Europeana ..dar credeti-ma cunosc multi oameni , chiar si cei care s-au stabilit in tari ca Spania, Portugalia care lucrau pe santier in constructii, care apoi s-au operta de disc, de spate de genunchi de p... mea ce si acuma numai produc mai nimik si sunt intretinuti de neveste care fac mai mult ca iei din curatenia vilelor....
Cat despre joburi in Romania, nu exista decat exploatare, umilinta si sclavism si in plus ffoarte putine joburi sunt si satisfacatoare dpdv financiar si al armoniei la servici. Pe vremuri era frumos sa mergi la servici, intre colegii de munk exista o relatie de prietenie nu era invidie era stilul Ceausesc toti era egali..se numea comunism nu stiu daca va mai aduceti aminte:)) acuma insa totul e diferit fiecare pt el si cat mai mult pt el asa ca sa fii calcat in picioare de un coleg, vandut le sefi, injunghiat pe la spate numai este asa de iesit din comun cum era odata. Stresul asta e pe o parte pe de alta parte stresul cel mai mare il reprezinta sefii ... care au mereu, DAR mereu dreptate si care te pot da afara intr-o secunda fara sa le pese fara sa te asculte. In Canada la capitolul munca, sefi vs sclavi am fffoarte multe de spus ..... nu mi-ar ajunge o viata sa vb despre asta:)) Pt ca deja m-am lungittttttt cu articolul si cum v-am promis in primul, tind sa sar usor de la una la alta .... In Canada e ca peste tot in lumea intreaga si anume sclavagismul e in floare, mai mult decat atat daca ai cumva conceptii gresite cum ca acesta este un stat democratic si fiecare om are dreptul la parere la respect te inseli. Aici ca peste tot sau mai bine zis mai mult decat peste tot depinzi de job enorm de mult, depinzi de un income ca sa traiesti ! Daca acel income dispare mai mult decat probabil ca vei disparea si tu ... Nu stiu cine a facut acest game dar cam asa merge...ai nevoie de bani ca sa traiesti sa supravietuiesti fara bani nu ai papa fara papa corpul uman moare.... Cele mai frustrante momente ca si angajat le-am simtit aici , aici am simtit cum un sef iti poate vb frumos in fata si pe la spate minteeeee astfel sa te dea sefu cu putere de decizie afara pt ca are el un prieten ce are nevoie urgentd e lcoul tau ..si uite asa dupa 3 luni "m-au fortat" sa-mi dau demisia ... puteam sa-i inregistrez ,s a sun la politie sa demonstrez ca sunt hartuita ca sunt amenintata chiar si cu moartea de colegii meid e munca ce imi erau superiori dar oare se merita ? sa ajung sa ma duc la politie , sa ma judec pt ce ? oricum era clar ca numai vroiam sa muncesc in acel loc, nu ? pt bani ? sunt destul de cu picioarele pe pamant incat sa-mi dau seama ca banii din LAWSUIT nu vin asa ca tu iti pierzi bani si timp ..si ca orice emigrant fresh off the boat nu iti permiti sa te judeci cu cacacanadienii ... asa ca iei lovitura in mufa si te tirezi cu coada itnre picioare .... In Canada sefii/ zeii au asa o durere de organe genitale masculine maximaaa si nu pot cu dureri sa faca ceva pt angajatorii lor ... nu se poate asta e , pe ideea nu iti palce ,nu conteaza tara accepta imigranti anual sigur vin altii in locul tau ... Si cum desiii Canada NU a intrat oficial in nici o recesiune aici totul s-a scumpit , iar desii multi oameni au fost dati afara locuri de munca nu exista pe nicaieri , desii daca ne uitam in gura politicenilor vom afla ca la cacanadieni totul e picii e roz bombon dar omul de rand nu simte ....
Sa revenim la oiile noastre, daca eu in naivitatea mea crede-am ca cacacanada e altfel, mi-am schimbat parerea, poate aici mai mult ca in alte parti sau la fel depidne de experienta fiecaruia nu ai drept de apel nu ai parere si daca ai nu iti este bagata in seama in fata zeiilor esti un nimeni, esti un numar si DEFINITIV ESTI INLOCUIBIL ...atata timp cat nu castigi la loottoooo si esti un simplu cetatean vei avea de suferit daca unui sef nu-i place mufa ta si totodata cu "diplomatie" te chinuiee astfel incat iti vei da tu demisia...nu de alta dar daca te dau ei afara poti apela la bugetul guvernului asa macar de o paine si Nu se pot risca sa faci asta ....
Pana una alta traim in Canada si asta ne ocupa TOT timpul plus ca venim din Romania unde pt ca traiam acolo ne-a ocupat deja tot timpul ...printr-o logica sucita doar de mine priceputa NU mai avem delco timp pt a traii in Canada ...asa ca mai usor cu stresul ca e f greu cu Hertz-ul ...

Sunday, May 15, 2011

EU sunt PRIMUL dintre MULTELE ce vor urma ...

Bine m-am GASIT, BINE am REVENIT ... Dupa multtt prea multe incercari esuate de a "intra si eu in rand cu lumea" si a devenii blogger ... am reusit insfarsit sa ma motivez si sa incep sa pictez acest minunat tablou, sa scriu aceasta minunata carte .... ce va iesiii nimeni NU stie, nici macar EU, dar ceea ce stiu sigur este ca V-A FI o descriere PERFECTA A CEEA CE REPREZINT EU, a ceea ce gandesc ... Ma consider un personaj SIMPLU si totodata COMPLEX pe acest pamant ... sunt om deci am aspiratii, frustrari, nevoi, dorinte, sunt calma sunt plina de nervi, sunt o persoana buna SUNT o persoana REA, ... plusss multe altele, ceea ce vreau eu sa spun este ca in mare SUNT CAT SE POATE DE REALA.... Titlul acestui blog a venit f natural ... de la viata bate filmul, ... la viata bate realitatea pt ca mi se pare mult mai corect.... Nu vi s-a intamplat niciodata sa simtiti ca viata bate filmul SI totusi viata bate SI realitatea uneori ? De multe ori m-am trezit in niste situatii extrem de incredibile si ma intrebam daca nu visez daca lucrurile astea chiar se intampla? ...pt ca let's get serious aceste lucruri nu sunt reale si NU mi se pot intampla taman mie ....eiii uite ca se intampla, si fac parte din viata, fac parte din realitatea noastra ....
Sa va spun un mic secret, ..sotul meu e talentat, fff talentat, ..pe langa asta si scrie .... are chiar si un blog asa de vreo 2 ani incoace ... eu consider ca e f bun si talentat in felul lui de a fi, de a gandii de a pune pe hartie ce simte, crede , considera.... Pe aceasta cale vreau sa-i transmit ca il iubesc enorm de mult si ii multumesc pt sprijinul acordat in aceasta idee de a incepe acest blog...Oricum ceea ce vreau sa spun este ca eu NU am absolut deloc experienta in scris, sar mereu de la o ideea la alta, am greseli de typing, de ortografie, greseli de exprimare si in general GRESELI ..FOARTE MULTE GRESELI ....
Acest blog este pt mine, pt gandurile mele, pt traiirile mele si este compus din experienta mea de viata din intamplari traite de mine, experimentate pe pielea mea ... nu tin sa PLAC nimanui sau sa fiu pe placul cuiva cu aceste postari ...tin sa ma eliberez de energie negativa ce am cam acumulat in ultima perioada si ideea de blog este ideea de jurnal , idee ce apreciez! Mai ales cand esti mare si nu mai locuiesti cu parintii care se simt curiosi si totodata indreptatiti sa iti cunoasca TOATE secretele oricat de DARK ar fi ele ... hahahahah de ar stii ei ca NICIODATA nu sunt pregatiti sa afle ce gandeste fetita lor, care numai este fetita, care a crescut care numai are aceleasi valori, idei, perceptii ce le avea odata si care erau identice cu ale lor.... ADEVARUL e greu de aflat, DAR mai mult, este EXTREM DE GREU DE ACCEPTAT pt ca de cele mai multe ori nu suntem pregatiti pt el ... lumea e mare, planeta e mare, Universul e Infinit iar oamenii sunt EXTREM DE MICI... de la gandire la comportament la perceptii la viata in general.... Daca esti mic nu iti poti imagina un infinit... nu ai cum ! desii unii dintre noi cred ca pot , dar o sa revin la asta in alt articol ...
Acestea fiind spuse presimt ca v-a fi o relatie luuunga, frumoasa, prospera si de ce nu, poate nu o sa fiu eu singura jucatoare, moderatoare si cititoare a acestei minunate " carti" / "jurnal" / "blog" ...
Daca nu v-ati prins deja ACESTA nu este un blog de femeie desii este scris de una, acest blog nu este un blog pt doamne desii este scris de una, acest blog este pt oricine se regaseste printre randuri, printre experiente, printre gandirile mele ....
TIME is MONEY sooooooooo ... let's rollll ...